Rămâi conectat

Economie

Cei trei cetățeni chinezi care făceau afaceri cu lemn în Zlatna au fost condamnați defnitiv la închisoare cu suspendare

zlatnainfo.ro

Publicat

în

Curtea de Apel Alba Iulia a pronunțat recent sentința definitivă în dosarul de evaziune fiscală în care au fost judecați trei cetățeni chinezi, reprezentanţi ai unei societăţi comerciale din Zlatna cu obiect de activitate în domeniul prelucrării lemnului.

Instanța a respins apelul inculpaților și a decis condamnarea acestora la închisoare cu suspendare. Liu Yachen, Liu Yan şi Sun Yang au fost trimişi în judecată în martie 2016. Fiecare dintre cei trei inculpaţi a primit pedeapsa de 2 ani şi 4 luni de închisoare, a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere pe o perioadă de 2 ani şi 6 luni. Activitatea infracţională a administratorilor societăţii comerciale Sen Fu SRL Zlatna a fost documentată de poliţiştii de investigare a fraudelor din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba, stabilindu-se iniţial un prejudiciu produs bugetului de stat în valoare de peste 700.000 de lei.

Din cercetări a rezultat că în perioada 2007 – 2014, inculpaţii s-au sustras de la plata obligaţiilor datorate statului, înregistrând în statele de plată lunare, salarii aferente angajaţilor mult diminuate faţă de cele real acordate. Mai mult, în perioada 2012 – 2014, angajaţilor societăţii li s-au acordat tichete valorice de masă, contravaloarea acestora fiindu-le reţinută, fără drept, din salariul lunar acordat, sub justificarea că «aceasta este prevederea legală».

Prin faptele lor, cei doi administratori ai societăţii comerciale au cauzat bugetului de stat un prejudiciu de peste 700.000 de lei, reprezentând impozit pe venit şi contribuţii cu reţinere la sursă nedeclarate şi neachitate, se afirmă în rechizitoriul procurorilor. Pe lângă condamnare penală, instanţa a mai decis să interzică celor trei cetăţeni chinezi dreptul de a ocupa funcţia de care s-au folosit pentru săvârşirea infracţiunii (administrator societate comercială în cazul primilor doi inculpaţi şi manager societate comercială în cazul celui de al treilea inculpat), pe o perioadă de 2 ani. Instanța a recuperat prejudiciul în sumă de 742.056 lei cauzat statului.

De asemenea, inculpaţii Liu Yachen, Liu Yan şi Sun Yang în solidar cu partea responsabilă civilmente SC Sen Fu SRL Zlatna, au fost obligați la plata sumei de 604.844 de lei în favoarea părţii civile A.N.A.F. – Direcţia Regională a Finanţelor Publice Braşov – A.J.F.P. Alba, reprezentând rest accesorii calculate la debitul principal achitat integral.

Economie

Celebrul lanț hotelier Hilton a cumpărat castelul de la Zlatna și cel mai probabil îl va transforma într-un hotel de lux

zlatnainfo.ro

Publicat

în

Castelul de la Valea Dosului – Zlatna, celebru pentru scenele de război filmate aici de Sergiu Nicolaescu pentru pelicula „Noi, cei din linia întâi” a fost vândut pentru aproximativ 260.000 de euro.

Castelul a fost scos la licitaţie acum trei ani pe site-ul Artmark cu un preţ de pornire de 295.000 euro. Cumpărătorul? Nici mai mult nici mai puțin decât celebrul Hilton, lanțul hotelier de lux, care mai are în România alte 10 unități de cazare, la București, Cluj, Sibiu, Iași, Oradea, Sighișoara și, mai nou, Zlatna.

Bine, mai e mult până departe, obiectivul din Apuseni, dincolo de grandoarea de netăgăduit, nu e legat la utilități și are aspect părăginit. Dar unde pune Hilton mâna, iese bijuterie! Cu mii de proprietăți în toată lumea, fără doar și poate că intențiile privind castelul de la Zlatna sunt serioase iar planul de management va transforma obiectivul într-o bijuterie care va atrage turiști din întreaga lume. S-or fi orientat băieții nu doar după frumusețea locurilor dar și după fondurile de vânătoare private, din zonă, hălăduite de bogații lumii care „ar trage” și ei mai aproape, nu la Sibiu.

„Vă dați seama ce va însemna această investiție pentru Zlatna? Locuri de muncă și un client serios și constant pentru toți micii producători din zonă. Pentru că nu mă îndoiesc că, pe masa clienților, Hilton va prefera să pună produse proaspete, gustoase, care să întregească prin savoare experiența oaspeților în zonă. (…) Dacă mai văd în funcțiune și fabrica de prelucrare a cuprului pe care mi-o doresc pentru Zlatna, orașul e aranjat”, a declarat pentru Ziarul Unirea primarul orașului, Silviu Ponoran.

Castelul a fost cumpărat în 2004 de la Consiliul Județean Alba în schimbul a aproximativ 400.000 de lei. Un om de afaceri italian l-a cumpărat pentru a-l transforma în hotel, însă, ulterior, a renunțat la proiect și l-a pus în vânzare, motivul fiind criza imobiliară din 2009 – 2010. Proiectul prevedea amenajarea a 23 de apartamente cu restaurant și bucătărie la demisol. Suprafața terenului aferent este de 8.800 metri pătrați.

Castelul a fost construit între 1936 și 1939 de către Ion Gigurtu, fiul Olgăi Gigurtu (fiica fratelui lui Nicolae Bălcescu și a nepoatei pictorului Theodor Aman), fost inginer român și om politic de extremă dreapta, pro-german. În iulie 1937, este nominalizat din partea Ministerului Industriei şi Comerţului ca specialist în Consiliul Superior Economic.

În guvernul condus de Octavian Goga între 28 decembrie 1937 și 10 februarie 1938, a fost numit de regele Carol al II-lea pentru a pregăti instaurarea regimului personal, primind portofoliul Ministerului Industriei şi Comerţului. După această experienţă, şeful statului îl reconfirmă ca membru în Consiliul Superior Economic. Gigurtu primeşte din nou portofolii ministeriale în guvernul Gheorghe Tătărescu.

Este desemnat la conducerea Ministerului Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor (24 noiembrie 1939 – 1 iunie 1940), apoi ministru al Afacerilor Străine (1 iunie 1940 – 28 iunie 1940). În 1940 șeful statului l-a desemnat în funcţia de prim-ministru pe Ion Gigurtu, funcție pe care a deținut-o până pe 4 septembrie 1940 când a predat şefia guvernului generalului Ion Antonescu. Viața acestuia nu a fost ușoară, în anii care au urmat fiind arestat şi eliberat de mai multe ori. În noaptea de 5/6 mai 1950 este arestat şi închis la penitenciarul din Sighet împreună cu ceilalţi foşti demnitari din perioada interbelică, dar și cu soția sa. Ion Gigurtu a decedat pe 24 noiembrie 1959 la penitenciarul din Râmnicu Sărat, având vârsta de 73 de ani.

Binecunoscut om de afaceri, acesta a fost și director general al societății „Mica”, specializată în extragerea de aur și alte metale prețioase. Castelul a fost inițial folosit ca reședință de vară a familiei și ca sediu administrativ pentru societatea minieră.

Statura și elementele de compoziție îl încadrează în stilul arhitectural Neoromânesc de influență moldovenească, foarte apropiat stilului Ghika-Budești. Stilul Ghika-Budești este inconfundabil și poartă o puternică amprentă moldovenească: cărămidă aparentă, discuri ceramice smălțuite, ancadramente neogotice la uși și ferestre. Nelipsite sunt și turnul-foișor de inspirație mănăstirească, arcul-potcoavă, decorația cu ‘”dinți de fierăstrău’” și motive geometrice. În mod special, arcul-potcoavă este particularizat, prezentând o acoladă în partea superioară. Cromatica fațadelor construcțiilor sale combină nuanțele de roșu-cărămiziu cu verdele ceramicii decorative și nuanțele deschise ale tencuielii în similipiatră.

Castelul este așezat pe un teren de 8.800 de mp, are o suprafață construită de 1358 mp, 19 camere și un proiect anterior, de dezvoltare, care cuprinde 23 de apartamente. De altfel, în ultimii ani, castelul a beneficiat de o serie de lucrări de consolidare și reabilitare care nu doar că asigură conservarea propice clădirii, dar va și ușura misiunea viitorului proprietar: izolarea fundației, compartimentarea interioară, înlocuirea acoperișului și a șarpantei, înlocuirea sistemului de colectare a apelor pluviale.

Castelul a fost martor al perioadei de glorie a locului, legată de exploatările de aur din zonă, apoi a fost folosit ca școală și tabără școlară, pentru ca în anii ’80 să fie oferit unei unități militare. Însă celebritatea castelului este legată de faptul că aici a fost filmată o parte importantă din filmul “Noi, cei din linia întâi”, film regizat de Sergiu Nicolaescu și în care au jucat Ion Besoiu, Colea Răutu, Valentin Uritescu și Ștefan Iordache. (prezentare www.sothebysrealty.ro).

Hilton, considerat inventatorul industriei hoteliere moderne, a fost cel care a făcut din lux o afacere atât de profitabilă încât imperiul hotelier construit de acesta și de urmașii lui valora, la nivelul anului 2007, 7,5 miliarde de dolari, sumă cu care a și fost cumpărat de un grup de investiții. Portofoliul lor numără astăzi 6.215 proprietăți, cu 983.465 de camere, în 118 țări.

Daniela STOIA

Citește mai mult

Economie

Retailerul Penny își va construi un magazin în orașul Zlatna

zlatnainfo.ro

Publicat

în

Orașul Zlatna va avea un nou supermarket, lanțul de magazine Penny urmând să construiască un magazin în oraș.

Noul magazin Penny Market va avea carmangerie, accese auto si pietonale, trotuare, sistematizare verticala, reclame pe fatade si in parcare, stalp publicitar, imprejmuire, bransamente la utilitati si organizare de santier. Clădirea va fi amplasată în localitatea Zlatna, strada Garii, nr. 11A, judetul Alba.

Acesta va fi cel de-al doilea supermarket din orașul Zlatna, Profi având deja, de câțiva ani, un magazin în localitate.

Citește mai mult

Economie

Dărăcitul și torsul lânii, activități de pe vremea bunicilor, reluate într-o formă modernă de către Primăria orașului Zlatna

zlatnainfo.ro

Publicat

în

Manufactura de lână din orașul Zlatna a fost recent pusă în funcțiune, după ce a fost achiziționată de către Primărie.

Potrivit informațiilor transmise de către Silviu Ponoran, primarul orașului Zlatna, aceasta va funcționa zilnic, începând din data de 7 ianuarie 2021, ea fiind capabilă să producă în jur de 50 de kilograme de lână în fiecare zi.

De asemenea, sunt căutați oameni dornici de a opera această mașinărie, primarul localității declarând că echipa nu este completă încă, iar ajutorul este căutat.

Prețul echipamentului a fost unul modest, a adăugat Ponoran, el fiind achiziționat la preț „de fier vechi”. În total, cu prețurile de montare puse „la socoteală” acesta a costat 15 000 de lei.

Cu mândrie, primarul Zlatnei a subliniat că manufactura va mai prelucra și lâna țurcană, specifică zonei, care aparține și celei mai vechi rase de oi din țara noastră.

Reamintim că, în luna august, Primăria Orașului Zlatna a instalat în localitatea Pătrîngeni, Zlatna, o instalație de dărăcit și tors lana. Investiția va ajuta în recuperearea lânii care, din păcate, acum se aruncă în loc să se valorifice.

Silviu Ponoran a anunțat că a ajuns la un acord cu antreprenorul Tică Darie, urmând ca acesta să producă covoare artizanale, din lâna procurată.

Tică Darie este celebrul moldovean din Suceava, acum în vârstă de 28 de ani, care a pus pe picioare o mică afacere în Roșia Montană, acum vreo 7 ani: vinde articole vestimentare din lână, croșetate de femeile din comună.

În 2013, când a început cu primii ciorapi expuși pe internet, totul părea a fi doar o distracție online.

În ziua de azi, femeile trecute de 60 de ani, majoritatea, din câteva zeci de familii din Roșia Montană, croșetează ciorapi din lână, fulare sau căciuli. Acesta a studiat design multimedia în Copenhaga, Danemarca.

În 2014 a înființat ”Made in Roșia Montană”, iar în ianuarie 2015 a fost lansat magazinul online.

Citește mai mult

Economie

Investitor din Orăștie interesat să exploateze aurul aluvionar din Valea Ardeu, situată pe raza comunei Almașu Mare

zlatnainfo.ro

Publicat

în

O firmă înregistrată în Orăștie, județul Hunedoara, cere acordul autorităților de mediu din Alba să exploateze aur aluvionar din perimetrul Almaș Nădăștie Gold.

Este vorba despre S.C. Green Dacia Resources SRL iar perimetrul de exploatare este situat pe valea Ardeu, între zona de amonte a localităţii Almaşu Mare şi până în zona de aval a localităţii Glod, comuna Almaşu Mare, județul Alba.

Proiectul are ca scop extragerea aurului aluvionar prin metoda separării gravitaționale iar valoarea investiției este estimată la 35.000 de euro. Perioada de implementare a proiectului este de 1-2 ani. Potrivti documentației depuse la APM Alba, capacitatea totală de producție este de circa 40 metri cubi de concentrat aurifer.

”Prelevarea aluviunilor din albie se face prin aspirație cu draga prin intermediul furtunului flexibil prevăzut cu sorb cu o sită de 4-5 mm sau prin intermediul miniexcavatorului. Exploatarea se va realiza prin deplasarea sorbului/respectiv jgheabului, pe direcțiile dinspre aval spre amonte și a sorbului din firul văii spre maluri, în fâșii longitudinale paralele cu malurile”, se arată în proiect. APM Alba va decide în perioada următoare dacă va elibera acordul de mediu pentru acest proiect.

Citește mai mult

Economie

Primăria Zlatna a publicat TOP-ul contribuabililor la bugetul orașului, pe anul 2018. Jumătate din buget a venit de la Guvernul României

zlatnainfo.ro

Publicat

în

Valoarea totală a bugetului orașului Zlatna pe anul 2018 a fost de 38.928.030 lei, din care 5.789.500 de lei sunt venituri proprii, din taxe și impozite locale etc., transmit reprezentanții Primăriei Zlatna.

Sumele defalcate din TVA au îmbogățit bugetul Zlatnei cu 6.641.400 de lei. Aproape jumătate din bugetul orașului Zlatna pe 2018 a venit de la Guvern, prin diferite proiecte finanțate, un total de 16.662.630 de lei.

Și de la UE au venit destul de mulți bani, respectiv 9.735.000 de lei, pe proiecte declarate eligibile și finanțate din bugetul UE. Subvențiile venite de la alte administrații au fost în sumă de 40.000 de lei, iar din donații și sponsorizări a intrat la buget suma de 59.500 de lei.

Principalii 10 contribuabili, persoane juridice, din Zlatna, au un aport de 4,78% la bugetul local, realizat din venituri proprii. Top 10 contribuabili – societăți comerciale – la bugetul local Zlatna este următorul, potrivit informațiilor transmise de Primăria Zlatna:

1. SC Alba Aluminiu SRL – 0,98% din bugetul local,

2.SC Demenic Company SRL – 0,77% din buget,

3. SC Rekord SRL – 0,54%,

4. SC Sen-Fu SRL – 0,48%,

5. SC Infocomm Systems SRL – 0,43%,

6. Composesorat Urbarial Ampelum – 0,36%,

7. SC Armis Global SRL – 0,31 %,

8. SC Cuprichem SRL – 0,31%,

9. SC Apa CTTA SA – 0,29%,

10. SC WercoMetal SRL – 0,29%.

Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Politică

Știrea ta

Societate

Sport

Economie

Din Județ

Articole Similare

zlatnainfo, stiri zlatna, informatii zlatna