Din Județ
Când pică Paștele ortodox și cel catolic 2026, dar și în următorii ani | zlatnainfo.ro
Calendar creștin: Când cade Pastele ortodox 2026 și Paștele catolic 2026. • Pastele 2026 | zlatnainfo.ro
Paştele este o sărbătoare a cărei dată este variabilă şi în jurul căreia sunt fixate alte sărbători, precum Rusaliile. Regula după care se calculează ziua exactă a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în 325 e.n. Astfel, Paştele Ortodox este sărbătorit, în fiecare an, în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară. Dacă această duminică se suprapune Paştelor iudeilor (14 Nisan – a şaptea lună a anului ecleziastic şi prima lună a anului civil în calendarul ebraic), sărbătoarea va fi mutată în duminica următoare.
Sărbătoarea Paştelui este momentul în care prăznuim “omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începătura altei vieţi veşnice şi săltând îl lăudam pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvântat şi preamărit, Dumnezeul părinţilor noştri”. Ca acest lucru să se întâmple cu adevărat şi în noi este nevoie ca sa zicem “fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi şi să iertăm toate pentru Înviere şi aşa să strigam: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”
Când cade Paștele ortodox și Paștele catolic în următorii ani: 2026, 2027, 2028, 2029, 2030
CÂND SE VA SĂRBĂTORII PASTELE 2026 și în următorii ani:
Când pică Paştele Ortodox în anii 2020-2030
Paștele Ortodox 2020 – 19 aprilie
Paștele Ortodox 2021 – 2 mai
Paștele Ortodox 2022 – 24 aprilie
Paștele Ortodox 2023 – 16 aprilie
Paștele Ortodox 2024 – 5 mai
Paștele Ortodox 2025 – 20 aprilie
Paștele Ortodox 2026 – 12 aprilie
Paștele Ortodox 2027 – 2 mai
Paștele Ortodox 2028 – 16 aprilie
Paștele Ortodox 2029 – 8 aprilie
Paștele Ortodox 2030 – 28 aprilie
Citește și: Mesaje de Paște fericit: SMS-uri urări şi felicitări de Sfintele Paști pe care le poţi trimite prietenilor
Când cade Paştele Catolic între anii 2020-2030
Paștele Catolic 2020 – 12 aprilie
Paștele Catolic 2021 – 4 aprilie
Paștele Catolic 2022 – 17 aprilie
Paștele Catolic 2023 – 9 aprilie
Paștele Catolic 2024 – 31 martie
Paștele Catolic 2025 – 20 aprilie
Paștele Catolic 2026 – 5 aprilie
Paștele Catolic 2027 – 28 martie
Paștele Catolic 2028 – 16 aprilie
Paștele Catolic 2029 – 1 aprilie
Paștele Catolic 2030 – 21 aprilie
Sărbătoarea Paştelui este momentul în care prăznuim “omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începătura altei vieţi veşnice şi săltând îl lăudam pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvântat şi preamărit, Dumnezeul părinţilor noştri”. Ca acest lucru să se întâmple cu adevărat şi în noi este nevoie ca sa zicem “fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi şi să iertăm toate pentru Înviere şi aşa să strigam: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”
POSTUL PAŞTELUI, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. De aceea, în popor, este numit, în general, Postul Mare şi aduce aminte de postul de 40 de zile ţinut de Mântuitor înainte de începerea activităţii sale mesianice.
Citește și: Mesaje de Paste. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi trimite celor dragi de Sfintele Pasti
În general, preoţii şi scriitorii bisericeşti privesc acest post ca pe o instituţie de origine apostolică. În primele trei secole, durata şi felul postirii nu erau însă uniforme peste tot. Astfel, după mai multe mărturii, unii posteau numai o zi, în Vinerea Patimilor, alţii două zile, adică în vinerea şi sâmbăta de dinainte de Paşti, alţii trei, o săptămână sau chiar până la şase săptămâni. La Ierusalim, în secolul IV, se postea opt săptămâni înainte de Paşti, pe când în Apus, în aceeaşi vreme, postul dura doar 40 de zile.
De la sfârşitul secolului al III-lea, postul cel mare a fost împărţit în două perioade distincte, cu denumiri diferite: Postul Păresimilor (Patruzecimii), sau postul prepascal, care ţinea până la Duminica Floriilor şi avea o durată variabilă, şi Postul Paştilor (postul pascal), care ţinea o săptămână, din Duminica Floriilor până la cea a Învierii şi era foarte aspru. Abia în secolul al IV-lea, după uniformizarea datei Paştilor, hotărâtă la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Răsărit (Constantinopol) a adoptat definitiv vechea practică, de origine antiohiană, a postului de şapte săptămâni, durată pe care o are şi astăzi, cu toate că deosebirile dintre bisericile locale asupra duratei şi modului postirii au persistat după acel moment.

Din Județ
Alba rămâne codașa turismului din Regiunea Centru în luna iunie 2025 | zlatnainfo.ro
Sejururile sunt scurte și gradul de ocupare modest | zlatnainfo.ro
Județul Alba, cu ai săi munți, cetăți și sate pitorești, rămâne un punct de atracție constant pe harta turismului românesc, însă datele oficiale pentru luna iunie 2025 arată că județul are în continuare un drum lung de parcurs pentru a ține pasul cu motoarele turistice ale Regiunii Centru.
Potrivit statisticilor, în unitățile de cazare din Alba (cele cu cel puțin 10 locuri de cazare) au fost înregistrați 26.903 turiști. Aceștia reprezintă 2,1% din totalul la nivel național, cifră care poate părea modestă dacă o comparăm cu marile centre turistice precum Brașov sau Sibiu, dar care arată totuși o prezență constantă.
Față de luna mai, numărul vizitatorilor a crescut cu 6,5% (adică 1.638 persoane în plus), semn că sezonul de vară începe să prindă avânt, însă comparativ cu iunie 2024 se remarcă o scădere de 4,1% (cu 1.160 persoane mai puțin).
Cei mai mulți dintre turiștii care au poposit în Alba au ales să doarmă în hoteluri (34,3% din total), semn că infrastructura modernă rămâne prima opțiune, dar nu lipsesc nici atracțiile mai intime și autentice. Mulți turiști au ales, în luna iunie, hoteluri din Alba Iulia de 4 stele , ceea ce a adus o creștere a numărului de cazări față de luna precedentă
Pensiunile agroturistice au adunat un procent considerabil (24%), fiind dovada clară că tot mai mulți vizitatori vor experiențe legate de viața de la sat și de tradițiile locale. În același timp, apartamentele și camerele de închiriat au strâns 18,5% din preferințe, iar pensiunile turistice clasice-11,8%.
În iunie, s-au contabilizat 46.194 înnoptări, cu aproape 10% mai multe decât în luna mai, dar cu 5% mai puține față de anul trecut.
Durata medie a șederii a fost de 1,71 zile, adică sub două nopți, ceea ce sugerează că județul Alba rămâne în mare parte o destinație de weekend sau de scurtă vizită, spre deosebire de alte județe din regiune unde turiștii aleg să stea mai mult.
O altă cifră interesantă ține de profilul vizitatorilor: în iunie 2025, 79,5% dintre turiștii din Alba au fost români (21.377 persoane), iar străinii au reprezentat 20,5% (5.526 persoane).
În primele șase luni ale anului, Alba a adunat 108.479 turiști, ceea ce înseamnă o creștere de 2% față de aceeași perioadă din 2024. Dintre aceștia, 85,7% au fost români, iar 14,3% străini.
Cifrele arată că Alba rămâne o destinație mai degrabă internă, pentru publicul local și național, în timp ce atragerea unui număr mai mare de vizitatori din afara granițelor rămâne un punct sensibil. Tot mai mulți turiști aleg cazare Alba Iulia cu piscină interioară, atrași de istoria orașului și de ofertele variate ale hotelurilor și pensiunilor
Gradul de ocupare a locurilor de cazare a fost de 20%, adică semnificativ mai mic decât media regională (25,9%) și mult sub media națională (30,1%).
Dacă privim însă la nivel regional, imaginea se schimbă radical: în Regiunea Centru formată din județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu, au fost înregistrate în iunie 270.124 sosiri, ceea ce reprezintă 20,8% din totalul național.
Motorul principal rămâne Brașovul, care cu 105.555 turiști adună 39,1% din vizitatorii regiunii.
Sibiul se menține și el pe val, cu aproape 60.000 de turiști, iar Mureșul a depășit 46.000 de vizitatori. La polul opus se află Covasna, cu doar 13.391 turiști, dar cu o particularitate notabilă: durata medie a șederii a fost de 4,24 zile, cea mai mare din regiune și de peste două ori mai mare decât în Alba.
Această diferență arată că în timp ce unele județe atrag prin flux mare de turiști de scurtă durată, altele se bazează pe vizite mai lungi, care aduc beneficii economice mai consistente.
În privința tipurilor de cazare, Regiunea Centru arată o imagine echilibrată, dar cu predominanța hotelurilor, care însumează 56,3% din totalul sosirilor. Urmează apartamentele și camerele de închiriat (12,1%), pensiunile agroturistice (11,9%) și pensiunile turistice (10,9%).
În total, au fost înregistrate 512.499 înnoptări în iunie, adică 18% din totalul național. Aici hotelurile conduc detașat, cu 55,8% din înnoptări, urmate de pensiunile agroturistice (12,2%) și apartamente/camere de închiriat (12,1%).
În ceea ce privește durata medie a sejurului, la nivel regional aceasta este de 1,90 zile, deci mai lungă decât în Alba, dar încă sub potențialul pe care destinațiile montane și culturale l-ar putea oferi.
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare confirmă și el discrepanțele din regiune: media pe Centru a fost de 25,9% în iunie, dar cu variații spectaculoase între județe.
Covasna a înregistrat un impresionant 41,7%, urmată de Mureș cu 33% și Sibiu cu 28,5%. Brașovul a avut 23%, Harghita 20,9%, iar Alba a rămas la coada clasamentului cu doar 20%.
Prin urmare, județul Alba se află la un nivel intermediar: atrage constant turiști, însă în principal pentru șederi scurte și cu un grad de ocupare modest.
Regiunea Centru, privită în ansamblu, are un turism diversificat, cu Brașovul ca principal magnet, Sibiul și Mureșul în creștere, iar Covasna ca exemplu de eficiență prin sejururi mai lungi.
Pentru Alba, provocarea rămâne să găsească modalități de a-i convinge pe turiști să rămână mai mult și să revină mai des.
Din Județ
MESAJE DE 1 MAI 2025. SMS-uri, FELICITARI şi URĂRI care pot fi trimise de Ziua Internaţională a Muncitorilor | zlatnainfo.ro
Mesaje de 1 Mai 2025, mesaje haioase de 1 Mai, urări, sms-uri şi felicitări care pot fi trimise prietenilor cu ocazia Zilei Internaţionale a Muncitorilor | zlatnainfo.ro
De 1 Mai sărbătoreşti sau sărbătoreşti prin muncă? – 1 Mai sărbătoare pentru clasa muncitoare!
Citește și: MESAJE DE 1 MAI muncitoresc. SMS-uri, FELICITARI şi URĂRI care pot fi trimise de Ziua Internaţională a Muncitorilor
MESAJE DE 1 MAI. O fi munca brăţară de aur, dar azi sunt interzise bijuteriile!
MESAJE DE 1 MAI. În munca se refugiază cei care nu au ceva mai bun de făcut, dar noi avem o petrecere de pus la cale!
MESAJE DE 1 MAI. Cuvintele cheie ale zilei: grătar, pădure, liber, un fotbal mic, iar grătar
MESAJE DE 1 MAI. Te invit la evenimentul anului – lansarea sezonului de tolănit pe plaja. Când? Pe 1 mai, fireşte!
MESAJE DE 1 MAI. Deadline? Nu te-aud! Vorbeşte mai tare! Proiect urgent? Chiar nu te aud… (si nici nu o sa te mai aud câteva zile de-acum încolo)
MESAJE DE 1 MAI. Mai muncitoresc Bine-mi pare sa chiulesc. Iar mâine când mă trezesc. La un lucru mă gândesc “Hai la munca sa muncim. Da Doamne sa nu hăşim”
MESAJE 1 MAI. Dacă vreţi să îi faceţi să zâmbească pe prietenii dumneavoastră de 1 Mai, puteţi să le trimiteţi MESAJE ŞI URĂRI DE 1 MAI. Vă prezentăm mai multe idei de MESAJE ŞI URĂRI DE 1 MAI:
MESAJE 1 MAI. Munca nu a omorât niciodată pe nimeni… dar de ce sa rişti?
Citește și: Mesaje de Paște fericit: SMS-uri urări şi felicitări de Sfintele Paști pe care le poţi trimite prietenilor
MESAJE 1 MAI. Mari, mici, înalte, subţiri, bondoace. Pentru toate gusturile! Cum sa te duci la munca tocmai azi când te aşteaptă atâtea modele… de pahare?
MESAJE 1 MAI. Fie ca această zi de sărbătoare să te ajute sa descoperi minunea unei vieţi împlinite alături de cei dragi ţie.
MESAJE 1 MAI. Ce poţi face azi nu lăsa pe mâine… lasă până după 1 Mai, ca ori se rezolva, ori nu mai trebuie făcut.
MESAJE 1 MAI. Pe lângă ziua celor ce muncesc, de 1 Mai romanii mai sărbătoresc şi Armindenul denumita popular “ziua beţivilor”… Aşa că scoate repede grătarul, eu iau berea şi paharul şi hai să sărbătorim, ca de mâine iar muncim!
MESAJE 1 MAI. Munca este sfântă aşa că nu te atinge de ea!
MESAJE de 1 MAI 1 mai e sărbătoare
Pentru clasa muncitoare!
De aceea îmi doresc
Cu fast s-o sărbătoresc !
MESAJE 1 MAI. Serviciul nu e cârciuma să stai toata ziua, nici biserica sa mergi şi duminica.
MESAJE 1 MAI. Cine nu munceşte nu greşeşte, iar cine nu greşeşte merită promovat.
MESAJE 1 MAI. In munca se refugiază cei care nu au ceva mai bun de făcut, dar noi avem o petrecere de pus la cale!
MESAJE 1 MAI. Distracţie maximă în mini vacanta de 1 Mai! Sa aduni amintiri frumoase şi relaxare cât cuprinde!
MESAJE 1 MAI. Cuvintele cheie ale zilei: grătar, pădure, liber, un fotbal mic, iar grătar.
MESAJE 1 MAI. Mă uit in ochii tai si vad valurile marii… Te sărut si simt gustul sărat al mării …Mă iei în braţe si mă simt la cota 2000 a fericirii… Imi spui ca ma iubesti si simt ca sufletul mi se umple de aer curat de munte… Hai sa evadam din oras ! Hai cu mine in vacanta!
MESAJE 1 MAI. Te invit la evenimentul anului – lansarea sezonului de tolanit pe plaja. Cand? Pe 1 mai, fireşte!
MESAJE 1 MAI
Hai la mare de 1 Mai! Ce daca o sa ploua, sufletele noastre sunt indeajuns de calde!
MESAJE 1 MAI. Am o veste buna pentru tine. De 1 Mai esti LIBER, asa ca lasa treaba si distreaza-te! Asta aşa, sa vezi ce sef de comitet ai. P.S. Luni la prima ora sa fii gata de lucru!
MESAJE 1 MAI. De 1 Mai, fugi de tentaţii… dar încet, sa te prindă!
MESAJE 1 MAI. Munca l-a făcut pe om… dar nici distractia n-a omorât pe nimeni.
MESAJE 1 MAI. 1 Mai muncitoresc
Bine-mi pare sa chiulesc,
Iar maine cand ma trezesc
La un lucru ma gandesc:
“Hai la munca sa muncim,
Da, Doamne, sa nu gasim”
Citește și: Mesaje de Paștele catolic și protestant. Urări, felicitări și SMS-uri pe care le poţi trimite celor dragi de Sfintele Pasti
MESAJE 1 MAI. Munca e izvor de sănătate, deci lăsaţi bolnavii să muncească.
MESAJE 1 MAI. Munca îl înnobilează pe om, dar societatea noastră n-are nevoie de nobili… la distracţieee!
MESAJE 1 MAI. Munca este refugiul oamenilor care nu au ceva mai bun de facut. (Oscar Wilde)
MESAJE 1 MAI. Îmi place munca, mă fascinează. Pot sta ore în şir să mă uit la ea. (Jerome K. Jerome)
MESAJE 1 MAI. Cine-i harnic si munceşte ori e prost, ori nu gândeşte. Dar şcoala multa nu se cere sa fii prost si sa ai putere.
MESAJE 1 MAI. Cine-i harnic si munceşte are tot ce vrea….. cine-i şmecher si chiuleşte are tot aşa.
MESAJE DE 1 MAI. Te invit la evenimentul anului – lansarea sezonului de tolănit pe plaja. Când? Pe 1 mai, fireşte!
MESAJE DE 1 MAI. În munca se refugiază cei care nu au ceva mai bun de făcut, dar noi avem o petrecere de pus la cale
MESAJE DE 1 MAI. Am o veste buna pentru tine. De 1 Mai eşti LIBER, aşa că lasă treaba si distrează-te! Asta aşa, să vezi ce şef de comitet ai. P.S. Luni la prima oră să fii gata de lucru.
Felicitari de 1 Mai
MESAJE DE 1 MAI. Cu parteneri speciali ca dumneavoastră munca noastră este o plăcere. Va dorim un 1 Mai plăcut şi un an plin de realizări.
MESAJE DE 1 MAI. De 1 Mai, Ziua Internaţionala a Muncii va doresc o mini-vacanta plăcută şi un an plin de realizări profesionale.
MESAJE DE 1 MAI. Distracţie maxima în minivacanţa de 1 Mai! Sa aduni amintiri frumoase si relaxare cat cuprinde!
MESAJE DE 1 MAI. Ce poţi face azi nu lăsa pe mâine… lasă pana după 1 Mai, ca ori se rezolva, ori nu mai trebuie făcut
MESAJE DE 1 MAI. 1 mai e sărbătoare pentru clasa muncitoare! De aceea îmi doresc Cu fast s-o sărbătoresc!
MESAJE DE 1 MAI. Mari, mici, înalte, subţiri, bondoace. Pentru toate gusturile! Cum sa te duci la munca tocmai azi când te aşteaptă atâtea modele… de pahare?
MESAJE DE 1 MAI. Mai muncitoresc. Bine-mi pare să chiulesc. Iar mâine când mă trezesc. La un lucru mă gândesc „Hai la munca să muncim dar să nu găsim”
Din Județ
Când sunt Floriile Ortodoxe și Catolice în următorii ani | zlatnainfo.ro
Floriile 2026: Floriile Ortodoxe 2026 sunt în 5 aprile, iar Floriile Catolice 2026 în 29 martie. Duminica Floriilor 2026 – obiceiuri | zlatnainfo.ro
În Duminica Floriilor, românii ortodocși sărbătoresc Intrarea Mântuitorului în Ierusalim, în ultima săptămână din viața Sa pământească.
Astfel, din această zi începe Săptămâna Patimilor. Mai exact, sărbătoarea Floriilor este ultima zi de fericire, întrucât, imediat după aceasta, intrăm în Săptămâna Patimilor.
Citește și: Mesaje de Florii • Urări de Florii • Felicitări de Florii care pot fi transmise prin SMS de Florii
CÂND SE VOR SĂRBĂTORII FLORIILE ORTODOXE în următorii ani:
2024 – 28 aprilie
2025 – 13 aprilie
2026 – 5 aprilie
2027 – 25 aprilie
2028 – 9 aprilie
2029 – 1 aprilie
2030 – 21 aprilie
CÂND SE VOR SĂRBĂTORII FLORIILE CATOLICE în următorii ani:
2024 – 24 martie
2025 – 6 aprilie
2026 – 29 aprilie
2027 – 18 aprilie
2028 – 2 aprilie
2029 – 24 martie
2030 – 14 aprilie
CÂND SE VOR SĂRBĂTORII FLORIILE PROTESTANTE în următorii ani:
2024 – 24 martie
2025 – 6 aprilie
2026 – 29 aprilie
2027 – 18 aprilie
2028 – 2 aprilie
2029 – 24 martie
2030 – 14 aprilie
CÂND SE VOR SĂRBĂTORII FLORIILE REFORMATE în următorii ani:
2024 – 24 martie
2025 – 6 aprilie
2026 – 29 aprilie
2027 – 18 aprilie
2028 – 2 aprilie
2029 – 24 martie
2030 – 14 aprilie
Ce semnificație are duminica Floriilor
Duminica Floriilor sau a Stâlpilor este una dintre cele 12 sărbători împărătești din cursul anului bisericesc. Sărbătoarea este primită cu mare fast, întrucât simbolizează Intrarea Domnului în Ierusalim, orașul unde a început să fie celebrată. Această duminică îi pregătește pe credincioși de biruința lui Hristos asupra zilei de duminică care urmează, ziua Învierii. Floriile deschid săptamâna cea mai importantă pentru pregătirile de Paşti, cunoscută sub numele de „Săptămâna Mare”, după cele 40 de zile de post.
Citește și: Când pică Paștele ortodox și cel catolic în următorii ani
Din punct de vedere liturgic, din aceasta zi începe Săptămâna Patimilor, în amintirea cărora în biserici se oficiază în fiecare seară Deniile, slujbe prin care credincioşii îl petrec pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte şi Înviere, a explicat pentru Mediafax, părintele Constantin Stoica.
Cu o zi înainte de această sărbătoare este sâmbăta lui Lazăr. În această zi, Iisus Hristos îndeplinește o altă minune și îl învie pe Lazăr, la patru zile de la moarte.
După această minune, mulţimile strânse la porţile cetăţii l-au întâmpinat cu flori şi l-au aclamat pe Mântuitor, la intrarea în Ierusalim.
Tradiții de duminica Floriilor
Una dintre cele mai cunoscute tradiții este a ramurilor de salcie. Credincioșii duc ramurile la biserică, în dimineața de duminică, unde vor fi sfinție de către preot. După terminarea slujbei fiecare participant va lua crenguțe de salcie acasă, pe care le va păstra într-un loc curat, de regulă lângă o icoană.
Această salcie se consideră că are puteri nebănuite și în vreme de necaz sau boală va fi de ajutor celui care o folosește.
Ramurile de salcie amintesc de ramurile de finic și măslin, ramuri cu care Mântuitorul a fost întâmpinat la intrarea in Ierusalim.
Citește și: Ce nume sunt sărbătorite de Flori, în Duminica Floriilor
În ziua de Florii, multe gospodine coc atâtea pâini câți membrii are familia, însă sunt diferite, în funcție de vârstele celor din familie. Pâinile se împletesc din aluat de grâu și sunt ornate cu figurine sau cruci din același aluat. Pâinile se vor da de pomană celor săraci pentru a fi feriți de probleme și necazuri.
Altă tradiție a acestei sărbători este aceea că fetele să fiarbă apă cu busuioc. Fetele merg la miezul nopții să fiarbă apa și să o pregătească pentru a se spăla pe cap cu ea a doua zi, pentru a avea un păr frumos și strălucitor. Această apă o pun apoi la rădăcina unui păr înflorit, spunând: “Cât de frumos e părul înflorit, așa de frumoasă să fiu și eu; cum se uită oamenii la un păr înflorit, așa să se uite și la mine!”
Superstiţii de Florii legate de vreme
Duminica de Florii se spune că aduce veşti despre cum va fi vremea de Paşte sau cum va fi timpul în vara care va urma. Aşa cum va fi vremea de Florii, așa va fi și de Paște. De asemenea, dacă până la Florii cântă broaștele, atunci vara va fi frumoasă.
Vara, când vremea este urâtă, se pun mâţişori pe foc, pentru ca fumul acestora să alunge trăsnetele şi fulgerele. Nu se munceşte în această zi, iar masa trebuie să fie întinsă tot timpul.
Obiceiuri de Florii
De Florii se mănâncă peşte, aceasta fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri. Biserica ortodoxă dă dezlegare la pește, pentru că se spune că în această zi Iisus ar fi cerut să mănânce pește. În popor se spune că peștele consumat în această zi are puteri tămăduitoare și cine mănâncă se va lecui de orice boală.
În jur de 1, 5 milioane de români își sărbătoresc onomastica. Dintre cei sărbătoriţi, aproape 900.000 sunt femei, arată statisticile. Cele mai întâlnite nume la femei sunt Viorica, Florentina, Florica. Sunt și românce cu nume mai rare, precum Garofiţa, Micşunica, Panseluţa sau Crizantema.
Citește și: Obiceiuri de Florii • Superstiţii de Florii • Tradiţii de Florii
La bărbați sunt sărbătoriți cei care poartă numele de Florin, Viorel, Florian, cel mai des întâlnite, precum și cei botezați Trandafir, Bujor, Mărgărit sau Crin.
Tradiția spune că așa cum va fi vremea de Florii, tot așa va fi și în prima zi de Paște.
- Mondenacum 2 luni
Mesaje de Sfânta Maria 2025. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | zlatnainfo.ro
- Mondenacum 2 luni
Nume care se sărbătoresc de Sfânta Maria | zlatnainfo.ro
- Actualitateacum 3 luni
URARI, FELICITARI şi MESAJE de La mulţi ani de Sfântul Ilie 2025 | zlatnainfo.ro
- Actualitateacum 2 luni
Tânăr de 20 de ani din Zlatna reținut de polițiști, după ce a agresat fizic un bărbat, în urma unor discuții în contradictoriu
- Administrațieacum 3 luni
Licitație de 4,2 milioane de lei, pentru construirea unor locuințe de serviciu destinate specialiștilor din învățământ și sănătate, în orașul Zlatna
- Știri din zonăacum 2 luni
Bărbat de 56 de ani din Meteș cercetat de polițiști, după ce a fost depistat în timp ce conducea băut
- Știri din zonăacum 2 luni
Cum s-a produs tragicul accident de la Poiana Ampoiului, în care un bărbat de 56 de ani și-a pierdut viața
- Administrațieacum 2 luni
De marți, 12 august 2025, circulație interzisă temporar, pe șoseaua de centură a orașului Zlatna