zlatnainfo, stiri zlatna, informatii zlatna

Acasă » Actualitate » Vin sau nu banii de la CNI? Casa de Cultură din Zlatna se ruinează ca ”bun al întregului popor”

Vin sau nu banii de la CNI? Casa de Cultură din Zlatna se ruinează ca ”bun al întregului popor”

Publicat în 26.11.2016 la ora 17:05

casa-cultura-zlatnaProiectul de renovare a Casei de Cultură ”Horea Popescu” din Zlatna, fostul conac al grofului Lukács Béla, zace de aproape un an la Compania Națională de Investiții (CNI).

Primarul orașului, Silviu Ponoran, a declarat pentru ziarul ”Unirea” că proiectul, incluzând indicatorii tehnico-economici, studii de fezabilitate, devize estimative a fost depus pentru a doua oară, la CNI, în primele zile ale anului 2016. ”Vă dau și numărul de înregistrare: 245/11.01. 2016. Suma necesară: 3.362.788 lei. De promis, mi-au promis că ne bagă la finanțare de fiecare dată când am trecut pe la ei. Dar știți cum este: deșteptul tot promite și nebunul tot trage nădejde. Bine că măcar am reușit să o acoperim, cu bani de la bugetul local, să nu se dărâme peste artefactele din interior, peste ceea ce a mai rămas acolo”, explică primarul Ponoran. Consilierii locali din Zlatna au aprobat în 2014 alocarea sumei de 917.000 de lei pentru continuarea lucrărilor de reabilitare a casei de cultură din oraş, bani cu care a fost renovat acoperișul. În 2012 a fost reluată licitaţia pentru proiectul “Reabilitare şi modernizare Casă de Cultură «Horea Popescu» Zlatna”, proiect finanţat prin Agenţia Română pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale. Proiectul, întocmit în 2008 de Primăria Zlatna şi depus la MEC – Agenţia Română pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale, a fost evaluat la 1.910.000 lei. Licitaţia organizată de Agenţia Română pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale a fost câştigată inițial, în 2011, de o firmă din Abrud care urma să reabiliteze clădirea casei de cultură, în suprafaţă construită de 499 mp, o anexă în suprafaţă construită de 68 mp, zidul de sprijin în curtea interioară şi lucrări pentru asigurarea utilităţilor. În clădirea renovată a Casei de Cultură «Horea Popescu» urmau să fie amenajate, conform proiectului, un centru de consultanţă şi promovare a activităţii turistice, o sală de spectacole, săli cu destinaţia muzeu, săli pentru petrecerea timpului liber. Câştigătorul licitaţiei şi executantul lucrării a abandonat această lucrare, și pentru că a fost îndepărtat acoperişul clădirii, iarna 2012-2013 a prins încăperile fostului conac Béla descoperite și expuse la intemperii. Dar pentru că în secolul XVIII nu se ridicau case, mai ales cele ale grofilor, din rigips sau aglomerat de rumeguș, încăperile conacului au rezistat și intemperiilor. Până în 2014, când primăria a reușit să renoveze cu forțe proprii acoperișul. ”Proiectul de renovare este absolut superb. Curtea interioară va fi acoperită cu o copertină, menită să protejeze vestigiile romane, din piatră, pe care le mai avem aici. Biblioteca orășenească ”Sava Albescu” funcționează de când a demarat renovarea casei de cultură, în incinta fostului spital din oraș. Dacă CNI ne refuză finanțarea din nou, nu putem depune proiectul pentru atragerea de fonduri europene deoarece clădirea nu e clasificată ca monument istoric. Obiectivul administrației locale este acela de a le renova – în litera și spiritul arhitecturii inițiale – și apoi a le clasifica monumente istorice. Trebuie să le redăm locul lor în istorie, așa cum au fost și așa cum trebuie să rămână. Să nu vină vreun tractorist la conducere, peste câțiva ani, și să i se pară că nu sunt bune și să le demoleze, așa, fără nicio aprobare”, explică Silviu Ponoran. lConacul Lukács Béla, un monument arhitectonic, ruinat ca ”bun al întregului popor” Casa de Cultură Zlatna a fost amplasată într-o clădire de patrimoniu – Conacul Kendeffi – Hortvath, a cărui piatră de temelie s-a pus la sfârşitul secolului al XVIII-lea, conac ce ulterior a fost refăcut de demnitarul maghiar Lukács Béla. Casa de cultură adăpostea și o colecţie arheologică din Zlatna, înfiinţată în anul 1978: piese de epocă romană, din anticul Ampelum, dintr-o perioadă când romanii exploatau aurul dacic Munţii Apuseni. Totodată, aici ființa încă din 1953 și biblioteca orășenească, acum purtând numele pictorului ”Sava Albescu”, fiu al Feneșului. Lukács Béla s-a născut în 27 aprilie 1847 și şi-a petrecut mare parte din copilărie în oraşul aurifer. De numele grofului se leagă şi înfiinţarea Şcolii de Arte şi Meserii, devenită mai târziu Grupul Şcolar „Avram Iancu“. Pe strada Valea Morilor din Zlatna, familia grofului a construit un castel impozant, înconjurat de pădure, ape, cu un parc inclus în domenii, unde Lukács Béla şi-a petrecut mare parte a copilăriei. Castelul, sau ce a mai rămas din el, ar trebui să devină o fabuloasă casă de cultură. Pe domeniul grofului, sau ce a mai rămas din el, s-a ridicat grupul școlar, terenul de sport iar în împrejurimi pasc animale, păstorii odihnindu-se vara la umbra unor arbori cu denumiri ciudate, aduși acum câteva sute de ani de decoratorii contelui și aclimatizați aici. ”Avem speranță. Clădirea Primăriei Zlatna, un obiectiv istoric, va intra joi, 24 noiembrie 2016, spre aprobare pe o listă cu noi monumente istorice clasificate. Rând pe rând vom renova și Liceul «Corneliu Medrea» și Casa de Cultură «Horea Popescu» și le vom propune spre clasificare ca monumente istorice”, mai explică primarul Ponoran.

Nicoleta IDITA – TOMUȚA

Acest articol a fost citit de 98 ori

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Completează termenul lipsă * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.