zlatnainfo, stiri zlatna, informatii zlatna

Acasă » Știri din zonă » O haită de lupi terorizează de câteva zile localnicii din Cib, Almaşu Mare și Valea Mică – Zlatna

O haită de lupi terorizează de câteva zile localnicii din Cib, Almaşu Mare și Valea Mică – Zlatna

Publicat în 25.09.2018 la ora 22:27

Localnicii din toate satele comunei Almașu Mare, dar și cei de mai jos, de pe Valea Ampoiului, în zona Zlatna sunt în alertă după ce marți, 18 septembrie, la amiază, o haită de vreo 10 lupi a atacat o turmă de 700 de oi, care păștea în vecinătatea satului Cheile Cibului, pe Dealul Ferecar.

Lupii au omorât 35 de oi iar restul turmei a fost gonită prin pădure, proprietarii căutându-și zile la rând animalele, să vadă ce mai pot recupera. Turma era păzită de un băiat și de doi câini. Din relatările ciobanului, lupii au venit alergând, din pădure, au împărțit turma mare de oi în trei și au atacat. Ciobanul spune că în câteva secunde nu a mai văzut nicio oaie pe lângă el, toate fiind împrăștiate. Lupii au atacat oile la gât și apoi s-au înfruptat din burțile acestora.

Proprietarii oilor care și le-au căutat, după atac, în pădure, spun că de la mieii de lapte au mai găsit doar blana. Potrivit relatărilor oamenilor de mai jos, din Valea Mică – Zlatna, se pare că haita într-adevăr a pornit-o de la Cib în jos, deoarece două nopți la rând câinii de pază au bătut neîncetat către pădure iar animalele din ocoale – cai și vaci – au fremătat non-stop, agitate de mirosul de sălbăticiune.

La nivelul Primăriei Almașu Mare s-a constituit o comisie, formată din reprezentanţi ai aparatului de specialitate al primarului localităţii pe raza căreia s-a sesizat paguba, ai structurii teritoriale de specialitate a Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile şi a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, care constată pagubele și le-a evaluat. A fost contactat și reprezentantul fondului de vânătoare de pe Valea Ampoiului.

Primarul comunei Almașu Mare, Zaharia Aron, spune că de 20 de ani, de când este primar, nu s-a mai confruntat cu un asemenea atac în haită al lupilor, ziua, la început de toamnă.

Vânarea lupului este legală în România deşi lupul este specie strict protejată. În fiecare an, administratorii fondurilor de vânătoare realizează o ”inventariere” a efectivului de lupi din perimetrul administrat, împreună cu autorităţile locale responsabile cu protecţia mediului şi reprezentanţi ai societăţii civile. Lupii sunt greu de vânat şi neatractivi pentru cei care vânează din plăcere, astfel că mai totdeauna cotele alocate nu sunt realizate.

Lupii trăiesc în haite, denumite ştiinţific haiticuri, unităţi familiale constituite de obicei din doi sau mai mulţi adulţi, puii perechii conducătoare şi supravieţuitorii puilor de anul trecut. Deci – o singură familie. În condiţii naturale, haita este limitată, pentru că dintr-o pradă se pot hrăni cam 10 lupi, iar cei care nu vor putea niciodată să se sature părăsesc haita.

În haită există o ordine foarte bine stabilită. În mod normal, numai masculul şi femela dominantă (perechea alfa) participă la reproducere, la sfârşitul lunii februarie. După o gestaţie de 62-64 de zile lupoaica naşte până la 12 pui. La creşterea lor participăa însă toţi membrii haitei. Deşi masculul alfa este de regulă cel mai puternic lup al haitei, femeia alfa influenţează cel mai mult viaţa haitei. Ea alege locul culcuşului pentru pui, care va fi schimbat însă la fiecare câteva săptămâni.

Dacă puii nu au şanse de a ajunge în poziţia alfa, ei vor părăsi haita în primii ani. Se crede că lupii văd numai în alb şi negru, dar au o vedere excelentă pe timpul nopţii. Comparativ cu omul, lupii văd mult mai bine, dar au dificultăţi în detectarea animalelor care stau fără să mişte. Lupul aude de şase ori mai bine decât omul, iar urletul său se poate auzi la câţiva kilometri.

Extinderea așezărilor umane, accesibilizarea zonelor montane cu drumuri practicabile pentru motorizate a derutat foarte mult populațiile de lupi din România. Traseele de migrație ale lupilor au fost tăiate de șosele și autostrăzi iar habitatul le-a fost dat peste cap, în multe cazuri, la fel ca și la ursul carpatin.

În plus, organizarea partidelor de vânătoare pentru exterminarea mistreților purtători (sau nu) de pestă porcină s-ar putea să fi pus pe fugă toate jivinele pădurii.

Acest articol a fost citit de 353 ori

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.