Marius Hațegan, vicepreședintele Consiliului Județean Alba, a transmis joi, 5 februarie 2026, care este stadiul lucrărilor de modernizare pe drumul județean DJ 705, între Zlatna și Almașu Mare, dar și când vor fi finalizate.

Precizările acestuia vin în contextul imaginilor apărute în mediul online cu starea drumului, dar ș a petiției semnate și adresate CJ Alba de aproape 200 de locuitori din comuna Almașu Mare.

„Consiliul Județean va finaliza proiectul în primăvara acestui an!

În ultimele zile, în spațiul public au apărut o serie de informații alarmiste care încearcă să acrediteze ideea că DJ 705, care leagă Zlatna de Almalșu Mare, este lăsat de izbeliște și că administrația județeană ar fi mințit cetățenii în legătură cu acest proiect.

Cunosc foarte bine interesele politice din spatele acestor postări, precum și pe cei care încearcă, prin astfel de metode, să inducă lumea în eroare. Le transmit, aici, că nu le șade bine și că neadevărul are picioare scurte.

Pentru o corectă informare a opiniei publice, fac câteva precizări legate de acest drum:

– DJ 705 are o lungime de 6,195 kilometri, iar valoarea lucrărilor de reabilitare este de 31.979.707,84 lei cu TVA, bani alocați de Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prin programul „Anghel Saligny.”

– Constructorul desemnat este Florea Grup, firmă căreia Consiliul Județean i-a predat amplasamentul și care este responsabilă, din acel moment, de realizarea lucrărilor și de respectarea termenelor din contract.

– Până în prezent, au fost realizate următoarele lucrări: terasamente (decopertare drum, strat de balast pe toată lungimea drumului, strat de piatră), podețe tubulare, podeț dalat, rigolă ranforsată, ziduri de sprijin, consolidări, piloți forați, 3 straturi de asfalt pe o lungime de 800 de metri, urmând să se mai realizeze terasamente (strat de piatră pe o lungime de circa 3,5km ), 3 straturi de asfalt, marcaje și semnalizare rutieră. La terasamentele realizate (strat de balast și piatră), materialul compromis pe perioada de iarnă va fi înlocuit în teren, iar stratul de balast realizat în lunile octombrie-noiembrie 2025, fiind format mai mult din pământ, va fi înlocuit în totalitate cu un strat de balast conform normativelor în vigoare și a caietului de sarcini. La finalizarea terasamentelor (balast+piatră) se va realiza testul Bekelman și se va săpa aleatoriu pentru a se vedea grosimea straturilor

– Lucrările sunt finalizate în proporție de 60 %. Din păcate, din cauza condițiilor meteorologice din ultimele săptămâni, ritmul de lucru nu a fost acela pe care ni l-am fi dorit cu toții.

– Banii pentru lucrare există, iar firma are toate garanțiile că nu va fi nici un fel de întârziere la plata serviciilor prestate.

– Termenul de execuție a fost de 24 luni (19 luni inițial + 5 luni prelungire) începând din 26 octombrie 2023, iar din 2 septembrie 2025 prelungire 5 luni (prin act adițional), la care se adaugă perioadele de întrerupere pe perioada de iarnă.

În cursul acestei dimineți am avut, la sediul Consiliului Județean, o nouă întâlnire cu reprezentantul constructorului. După discuțiile avute, am agreat faptul că proiectul va trebui să fie gata cel târziu la finalul acestei primăveri. Imediat ce vremea va permite, echipele de muncitori și utilajele vor fi mobilizate în zonă și nu vor pleca până la încheierea tuturor lucrărilor.

Le transmit cetățenilor din zonă să nu aplece urechea la informațiile publicate cu “dedicație” pe rețelele sociale. Acest drum nu este nici abandonat și nici uitat de Consiliul Județean. Dar, ca orice șantier, a presupus și anumite neplăceri.

Vestea bună e aceea că, nu peste mult timp, vom putea circula între Zlatna și Almașu Mare în condiții de siguranță și confort. Le lansez, încă de pe acum, cârcotașilor de serviciu invitația de a fi prezenți la recepția lucrărilor”, a transmis Marius Hațegan.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Zlatna Info și pe GOOGLE NEWS

Un proiect „doi în unu”, care îmbină construirea unei case de cultură impunătoare cu modernizarea străzii Valea Morilor, se numără printre prioritățile primarului orașului Zlatna, Silviu Ponoran.

Edilul a explicat pentru ziarulunirea.ro că speră ca această investiție complexă, realizată din fonduri europene, începută deja de câțiva ani, să fie dusă la bun sfârșit, transformând atât centrul cultural al orașului, cât și una dintre cele mai vechi zone din localitate.

• Casa de Cultură multifuncțională: spectacole de teatru, proiecții de film sau concerte simfonice

Casa de cultură reprezintă componenta principală a proiectului „2 în 1”. Potrivit edilului, lucrările la sală au fost realizate din fondurile existente în cadrul proiectului, însă pentru finalizarea completă este necesară o finanțare suplimentară de aproximativ 35 de milioane de lei.

„Am refăcut studiul de fezabilitate și mai este nevoie de 35 de milioane de lei pentru a o duce la bun sfârșit. Conform Ordonanței 36 din 2013, aceste obiective trebuie finalizate până la sfârșitul exercițiului bugetar, adică până la 31 decembrie 2026. În caz contrar, suntem obligați să returnăm finanțarea, iar aici vorbim de 5 milioane de euro”, a explicat Ponoran.

El a precizat că, deși investiția inițială a fost de 5 milioane de euro, suma nu putea acoperi o construcție de asemenea importanță: „Inițial, proiectul era gândit ca o hală, dar noi nu facem un cămin cultural, ci o adevărată sală de spectacole, potrivită pentru un oraș cu tradiție istorică precum Zlatna, locul unde, în 1782, a fost descoperit teluriul. Mozart, atunci când a compus Flautul fermecat, s-a inspirat din această descoperire făcută la Zlatna”, a subliniat primarul.

Silviu Ponoran a mărturisit că își dorește ca inaugurarea sălii să aibă loc chiar cu opera „Flautul fermecat”.

Noua Casă de cultură ar urma să fie multifuncțională, deoarece va putea găzdui spectacole de teatru, proiecții de film, reprezentații de operă și concerte simfonice. „Nu este doar o simplă sală, ci un complex complet, cu cabine pentru actori dispuse pe trei niveluri, cu fosă pentru orchestră și toate dotările necesare unui edificiu modern de spectacol. Are 400 de locuri, o capacitate perfect adaptată pentru Zlatna”, a adăugat primarul.

• Modernizarea străzii Valea Morilor, una dintre cele mai vechi din Zlatna

Valea Morilor este o stradă cu o zonă îngustă, motiv pentru care, încă din faza de proiectare, s-a avut în vedere regularizarea albiei și construirea unei pasarele pietonale: „Este o zonă în care trăiesc mulți dintre băștinașii Zlatnei”, a precizat primarul.

Strada prevăzută în proiect face legătura între satele Vâltori și Runc. Modernizarea se va realiza până în satul Vâltori inclusiv, întrucât porțiunea de drum care urmează este încadrată ca drum forestier. Administrația locală a încercat să revendice această porțiune și să o includă într-un proiect de modernizare, însă instanțele nu au recunoscut dreptul de proprietate, chiar dacă Primăria figurează ca proprietar tabular, potrivit edilului.

O sentință definitivă a Curții de Apel Alba, pronunțată în urmă cu mai mulți ani a împiedicat astfel modernizarea completă a drumului. În prezent, zona vizată de proiect are aproximativ 5 kilometri, dintre care 3,6 kilometri fac parte din obiectivul actual, iar 2,4 kilometri reprezintă pasarela pietonală. „Un specialist mi-a spus că ar putea fi cea mai lungă pasarelă în consolă din Europa. Nu știu sigur dacă este așa, dar oricum este o realizare importantă”, a menționat Silviu Ponoran.

• Nevoie de fonduri suplimentare pentru realizarea proiectului „doi în unu”

Proiectul Casei de cultură din Zlatna are nevoie de finanțare suplimentară pentru a putea fi realizat în întregime. Silviu Ponoran a explicat că, deși lucrările sunt momentan blocate din lipsă de fonduri, există soluții legale și administrative care pot asigura finanțarea necesară pentru finalizarea investiției. „Nu cred că Guvernul României își dorește să returnăm 5 milioane de euro, având în vedere că este vorba de un proiect complex, format din două componente: sala de spectacole și strada Valea Morilor”, a explicat acesta.

Primăria Zlatna a demarat deja procedura de licitație cu clauză suspensivă, lucru care permite selectarea constructorului înainte de obținerea finanțării, astfel încât, atunci când se va obține finanțarea, constructorul să poată începe lucrările la scurt timp după.

Primarul s-a arătat optimist în privința găsirii unei soluții, menționând că a avut deja discuții cu reprezentanți ai Ministerului Dezvoltării, Ministerului de Finanțe și Companiei Naționale de Investiții.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Zlatna Info și pe GOOGLE NEWS

Lucrările de reabilitare a centurii ocolitoare a orașului Zlatna, cele mai ample din cei 40 de ani scurși de la darea în folosință a drumului amintit, au ajuns în punctul în care e posibilă din nou direcționarea traficului greu de tranzit pe această arteră.

Varianta ocolitoare (DC 78), inaugurată în 1985, are o lungime totală de 5,6 kilometri, din care, din motive obiective, s-a acționat pentru moment pentru reabilitare pe aproximativ 3,4 kilometri. Proiectul inițial prevedea reabilitarea pe întreaga suprafață, însă administrația locală s-a lovit de imposibilitatea de a dispune de toate fondurile necesare.

În cele din urmă, autoritățile din Zlatna au primit o finanțare de 16 milioane de lei prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” și s-au apucat de treabă pe teren în 2023, când a fost atribuit contractul de execuție a lucrărilor unei companii din județul Alba, Europexpres SRL.

„Este un proiect care mi-a mâncat câțiva ani din viață, pentru că m-am chinuit cel puțin 10-12 ani să întabulez centura asta pe orașul Zlatna. Sigur că obiectivul ăsta de investiții mai are prevăzute o pistă de biciclete și trotuar, dar acelea se pot face și pe urmă. Norocul este că noi ajunsesem să turnăm stabilizatul, care este sub beton, înainte de a apărea măsurile de austeritate. Dacă acel stabilizat nu venea cu acest beton peste el, la anul trebuia să-l radem și să-l aruncăm pur și simplu. Și erau 1,8 milioane de lei pe care-i aruncam.

Acum tot ce este făcut până în prezent, și e făcut cam 80% din ceea ce înseamnă drum propriu-zis, poate chiar mai mult, 90% din drum efectiv – înseamnă o investiție care a salvat ceea ce era turnat și ceea ce poate fi deja funcțional, că asta este extraordinar. Iar pista de biciclete și trotuarul le vom face anul viitor, când vor fi bani. Acestea, pista de biciclete și trotuarele, se pot face și dacă traficul greu funcționează pe aici”, a dezvăluit primarul Silviu Ponoran.

Potrivit edilului, Consiliul Județean Alba s-a angajat ca, la capătul de sus al arterei, care face legătura cu Almașu Mare, să toarne o bandă de asfalt peste betonul existent, până la podul care iese în DN 74.

• „Traficul greu desfășurat pe aici reprezintă o binecuvântare pentru tot orașul”

Traficul rutier al autovehiculelor peste 7,5 tone, în tranzit pe ruta Alba Iulia – Abrud și retur, este restricționat de ani buni în interiorul orașului Zlatna, circulația realizându-se exclusiv pe varianta ocolitoare. Pe perioada lucrărilor la drumul de centură s-a făcut, însă, o derogare de la reglementările locale.

„Traficul greu desfășurat pe aici reprezintă o binecuvântare pentru tot orașul. În schimb, să avem acest trafic greu prin interiorul orașului e o nenorocire. Trec camioane grele care vin de la Roșia Poieni, vin din trei cariere de aici, de lângă noi, camioane încărcate. Chiar și eu am casa lângă drum și mi se scutură patul în dormitor. Plus alte neajunsuri: praf, mizerie și distrugerea inevitabilă a străzilor din oraș”, a explicat primarul Zlatnei.

„A fost o porțiune critică pe acest drum de centură, o porțiune cu asfalt cândva, care s-a degradat serios în timp”, a precizat Silviu Ponoran.

Ca delimitare kilometrică pe DC 78, obiectivul de investiții este situat între pozițiile kilometrice 0+995 și 3+600 de metri. S-au impus intervenții ținând cont de mai multe deficiențe identificate: din cauza stării precare în care se afla drumul, în condiții meteo nefavorabile, acesta devenea greu practicabil; din cauza situației infrastructurii rutiere, ce prezenta numeroase deteriorări, traficul se derula în condiții foarte dificile și cu viteză redusă; starea șanțurilor existente, lipsa de continuitate a acestora, cât și lipsa totală pe anumite tronsoane, dar și pantele transversale și longitudinale necorespunzătoare ale platformei, au dus la îngreunarea colectării apelor de suprafață, apa stagnând pe platforma drumului și degradând, de-a lungul timpului, sistemul rutier; lipsa alternativelor pentru transportul nemotorizat.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Zlatna Info și pe GOOGLE NEWS