Este vorba despre o hală agroalimentară modernizată, destinată exclusiv valorificării produselor agro-alimentare ale fermierilor de pe toată Valea Ampoiului, dar şi din alte zone ale Apusenilor.

Primăria oraşului a realizat acest proiect cu ajutorul fondurilor europene, printr-un proiect acordat prin intermediul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, în valoare de 894.081 lei, fără TVA.

Investiţia este destinată sprijinirii producătorilor locali pentru a-şi putea vinde marfa produsă în locuri de desfacere care corespund standardelor şi normelor europene. Pe lângă facilităţile create producătorilor locali, vor beneficia de investiţie şi locuitorii de pe raza oraşului Zlatna, respectiv un număr 2.512 gospodării, prin asigurarea cu produseagro-alimentare prospete. Suprafaţa construită este de 268,4 mp, iar suprafaţa desfăşurată este de 536,8 mp. La parter există o zonă comercială de 160 mp, o cameră frigorifică şi un spaţiu de depozitare. La etaj s-a realizat o zonă comercială de 170 mp şi grupuri sanitare.

”Este un proiect pe care l-am gândit de mai mulţi ani, pentru că în zona noastră au dispărut acele vechi hale agroindustriale unde producătorii de fructe, legume şi produse de origine animală îşi desfăceau recolta şi produsele. Am avut această clădire pe care am modernizat-o şi care va deveni un fel de ”mall moţesc”, cu produse naturale ale moţilor. Sunt sigur că vor veni cumpărători şi din localităţile învecinate, chiar şi de la Alba Iulia. Este un vis de-al meu care contribuie şi la eliminarea intermediarilor”, afirmă primarul oraşului, Silviu Ponoran.

Acesta susţine că în hală se va pune în practică şi un proiect pilot de valorificare a cărnii de porc, care ar putea ajunge chiar şi la export. Hala va avea propriile spaţii frigorifice, astfel încât carnea să poată fi depozitată în condiţii de siguranţă. Pentru a crea o amosferă inedită, pereţii exteriori ai clădirii au fost desenaţi de un artist local, Cristian Demean, cu imagini de animale şi motive tradiţionale. ”Este o iniţiativă de lăudat, având în vedere că acum nu prea avem unde să ne valorificăm produsele. Eu cultiv legume în grădină şi am şi fructe bio, pe care aş putea să le vând. Noua hală agroalimentară este ceva ce nu am mai văzut până acum, cu acele desene de animale pe pereţi. Aşteptăm momentul la care vom putea intra în interior că să folosim spaţiile”, spune fermierul Ioan Muntean.

În strânsă legătură cu ”mall-ul moţesc” este o altă iniţiativă a administraţiei de la Zlatna. Într-un spaţiu propriu a fost amplasată o instalaţie de dărăcit şi tors lâna. Investiţia va ajuta în recuperearea lânii care, din păcate, acum se aruncă în loc să se valorifice. ”M-am înţeles cu Tică Darie, de la Roşia Montană, că, dacă o să fie montată instalaţia asta aici el o să producă covoare artizanale. Lâna noastră, de la Ţigaie sau Ţurcană, e prea aspră pentru împletit căciuli sau şaluri. E păcat de lâna care se aruncă. La anul sperăm să achiziţionăm tehnologii ultra-moderne pentru spălarea şi prelucrarea lânii”.

Primăria a plătit pe întreaga instalaţie suma de 3.000 de euro şi a angajat o persoană care cunoaşte cum se derulează procesul de tors şi dărăcit. Tică Darie a pus pe picioare o mică afacere în Roşia Montană, acum vreo şapte ani: vinde articole vestimentare din lână, croşetate de femeile din comună. Fabrica ”Made în Roşia Montană” a beneficiat şi de fonduri europene. „Noi am făcut un proiect pentru valorificarea lânii, pe bani europeni, iar ministrul Agriculturii Adrian Oros, l-a depus la UE, împreună cu o solicitare a Poloniei, pe aceiaşi temă. Va fi o finanţare pentru lână, pe programarea 2021-2027. Aşteptăm acum deschiderea acestei linii de finanţare, special pentru valorificarea lânii”, a mai afirmat primarul Silviu Ponoran. Maşina de tors are o capacitate de circa 50 kg de lână în 8 ore.

Oraşul Zlatna are circa 7.000 de locuitori şi este amplasat pe Valea Ampoiului, în Munţi Apuseni, la 30 de km de Alba Iulia. În trecut era un oraş mono-industrial, cu un combinat de prelucrare a cuprului şi o exploatare minieră pentru metale preţioase. În 2004 – 2005, unităţile industriale de stat falimentare s-au închis, iar şomajul a explodat. În timp, s-a reuşit refacerea mediului puternic poluat, dar şi revenirea treptată din punct de vedere economic. În prezent la Zlatna sunt câteva investiţii care dau de lucru la o parte din populaţie. De asemenea, oraşul a implementat investiţii publice în valoare de peste 10 milioane de euro strâns legate de un progam guvernamental privind refacerea zonelor puternic poluate de industria comunistă.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Zlatna Info și pe GOOGLE NEWS