DJ 705 este un drum turistic spectaculos, din zona Munţilor Apuseni, care este pregătit pentru modernizare. Tronsonul face legătura între oraşele Zlatna din Alba şi Geoagiu din Huneodara, peste Munţii Metaliferi.

Sectorul de drum vizat pentru reabilitare este de 6,195 km (între km 40+663 şi 46+828), fiind situat la periferia sudică a Munţilor Apuseni.

Se împarte, din punct de vedere al structurii rutiere, în două tronsoane: primul cu îmbrăcăminte asfaltică (de 840 m, între km 40+633 şi 41+473), al doilea cu structură rutieră rigidă din beton de ciment (de 5,355 km, între km 41+473 şi 46+828), se arată în documentaţie. Starea tehnică a ambelor tronsoane de drum este „rea”.

Pe primul tronson au fost constatate defecţiuni de structură a asfaltului (faianţări, fisuri şi crăpături longitudinale), defecţiuni de suprafaţă (suprafaţă şlefuită sau cu ciupituri), defecţiuni ale îmbrăcăminţii rutiere (gropi, praguri, rupturi de margine).

Tronsonul al doilea, cel din beton, are probleme de structură (pompaj, dale tasate, faianţare, distrugere totală a dalelor), defecţiuni de suprafaţă (suprafaţă şlefuită, alunecoasă, peladă), defecţiuni ale rosturilor, defecţiuni ale îmbrăcăminţii rutiere (fisuri şi crăpături, gropi).

De asemenea, sistemul de captare şi evacuare a apelor pluviale din zona drumului este alcătuit fie din şanţuri de pământ, fie din rigole şi şanţuri de beton, care sunt colmatate sau parţial înfundate şi deteriorate. În unele zone şanţurile lipsesc cu desăvârşire. În multe situaţii, nu este asigurată colectarea şi descărcarea apelor pluviale, astfel încât apa stagnează în bălţi şi se infiltrează în corpul drumului.

Consolidările identificate de-a lungul traseului se împart în două categorii: cele vechi, păstrate sau reparate şi cele mai recente, executate în cadrul lucrărilor de reabilitare a drumului judeţean. S-a făcut expertiză tehnică şi s-a stabilit că se vor face lucrări la carosabil şi acostamente, la sistemul de colectare şi evacuare a apelor subterane şi de suprafaţă, la podeţe şi se vor amenaja intersecţiile cu drumuri laterale şi accese la proprietăţi. De asemenea, se vor face lucrări în albie, lucrări conexe pentru siguranţa rutieră şi pentru protecţia mediului.

Proiectul a trecut de faza de avizare din punct de vedere a reglementărilor de mediu, urmând ca lucrarea să fie scoasă la licitaţie. Valoarea investiţiei este de 25,5 milioane de lei (TVA inclus). Primul tronson ar urma să coste 3,9 milioane de lei, iar cel de-al doilea va avea o valoare estimată de peste 20 de milioane, sume cu TVA inclus.

Şi din cauza stării proaste a drumului de acces, zona este una dintre cele mai virgine din punct de vedere a turismului. Aici se află cheile Cibului săpate în munte de valea cu acelaşi nume, afluent al Geoagiului. În bazinul râului Geoagiu întâlnim cel mai sălbatic şi mai diversificat relief carstic din Metaliferi, constituind o adevărată regiune turistică bine individualizată. Pe valea Cibului se poate vizita Cheile Cibului şi Băcâia, pe valea Ardeu sunt Cheile Glodului şi Ardeului, iar pe valea Mada – Cheile Madei şi Cheile Balşa.

Fiecare dintre acestea pun „probleme” serioase turistului obişnuit cu potecile comode sau cu şoselele modernizate. Accesul la cheile din bazinul Geoagiului, cât şi parcurgerea lor, sunt aventuri de neuitat, care se dedică numai temerarilor. Cele mai spectaculoase, Cheile Cibului, se întind pe o suprafaţă de peste 70 de hectare, la o altitudine minimă de 500 metri şi un maxim de 708 metri. Cheile cu o lungime de 1,4 km sunt situate în estul Pleşei Ardeului.

Creste zimţate, ace, abrupturi surplombate ciuruite de guri de peşteră, hornuri, râuri de pietre, mase de grohotişuri alcătuiesc un relief calcaros şi carstic demn de a fi cercetat şi protejat. Pe ansamblul lor cheile au forma unor pâlnii cu deschiderea spre aval. Baza abrupturilor este înecată în masa unor grohotişuri dispuse asemeni unor terase. în albie sunt prezente rupturi de pantă de generează cascade şi repezişuri. Formele de amănunt cuprind lapiezuri, nişe, poliţe structurale etc. În zonă predomină pădurile de gorun, dar găsim şi cireşti sălbatici, sorb, mojodrean, etc. Solul predominant este cel brun de pădure.

Este recomandat traseul traseul Glod -Almaşu Mare-Nădăştie -Cib-Cheile Cibului, accesibil pentru toate tipurile de autoturisme. Iubitorii de drumeţii se pot avntura pe traseul marcat cu triunghi roşu, Cheile Cibului- Cheile Glodului -Izv. Tămăduirii-Ardeu. Aici se poate practica alpinismul sau escalada sportivă, sunt aproximativ 25 de trasee amenajare şi fiecare dintre ele are un grad diferit de dificultate. Vara trebuie mare atenţie la viperele cu corn, aici fiind una dintre cele mai mari populaţii de vipere din ţară, după cea din Munţii Cernei.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Zlatna Info și pe GOOGLE NEWS