Parlamentarul s-a arătat interesat şi de o posibilă problemă, neconsemnată oficial încă, respectiv cea a eventualului impact negativ asupra sănătăţii populaţiei.

Pentru prima dată de când „Legea privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere din România” a devenit o problemă naţională „de interes public naţional deosebit” odată cu aprobarea ei de către Guvern, deputatul liberal de Alba, Dan Simedru, a explicat şi prin intermediul ziarului Unirea, locuitorilor din Alba, care sunt elementele din acest proiect ce trebuie clarificate cu prioritate. În acest context, deputatul liberal a făcut un apel către locuitorii din Colegiul Cugir – Zlatna să îi transmită punctul lor de vedere pe acest subiect, care a scos oamenii în stradă: “Fac un apel către toţi locuitorii din Colegiul Cugir – Zlatna pe care îi reprezint să îmi transmită poziţia lor, să vină la cabinetul meu parlamentar pentru a îmi spune ce consideră despre acest proiect de lege. Iar eu voi vota în funcţie de părerile lor.”
Deputatul liberal Dan Simedru a adus în atenţia opiniei publice probleme legate de proiectul Roşia Montană, unele de ordin legislativ şi altele legate de mediu. Consiliul legislativ din Senat a constatat că, legal, statul nu şi-a clarificat juridic atribuţiile de acţionar la RMGC!
În linii mari, istoricul prezentat în avizul negativ al Consiliului Legislativ în care nu a fost regăsit Statul român, este următorul: lîn 1999 s-a înfiinţat SC Roşia Montană Gold Corporation SA în care CN a Cuprului, Aurului şi Fierului “Minvest” SA avea 19,3142% capital social iar canadienii de la Gabriel Resources aveau 80,6858%. Pentru RMGC, acţionarul Minvest (ce reprezenta controlul statului în afacere) a primit licenţa de concesiune pentru exploatarea minereurilor auro-argentifere nr. 47/1999 pentru un perimetru de circa 1200 ha în Roşia Montană şi pentru o exploatare de mici dimensiuni: 400.000 de tone de minereu anual, din masivul Cetate – Roşia Montană. În anul 2000, prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale a fost transferată licenţa de concesiune de la CN a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest SA, spre RMGC SA – ca titular de licenţă, iar Minvest a rămas o companie afiliată.
În 2013, prin HG 275, s-a aprobat reorganizarea prin divizare parţială a CN Minvest Deva şi înfiinţarea SC Minvest Roşia Montană. S-a încercat astfel “separarea activităţii de gestionare a pachetului minoritar de acţiuni deţinut de companie la SC RMGC SA de restul activităţilor companiei, precum şi în scopul transferului corespunzător al patrimoniului aferent acestei activităţi, respectiv a pachetului de acţiuni deţinut de companie la SC RMGC SA (…)”. Se pare însă că SC Minvest Roşia Montană SA nu a dobândit personalitate juridică, procedura de divizare parţială nefiind finalizată nici în momentul în care Guvernul a votat, plin de bune intenţii, proiectul Roşia Montană. Aşa că bunele intenţii enunţate în art. 3 alin. 2 din Hotărârea de Guvern “nu sunt încă aplicabile”, conform Consiliului Legislativ din Senat. Ce promitea art. 3 alin 2 dacă putea fi pus în practică, adică dacă participarea statului în afacere avea clarificată situaţia juridică: “Începând cu data transferului prevăzut la alin (1), Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine este împuternicit, în numele statului, să exercite toate drepturile şi să îşi asume toate obligaţiile care decurg din calitatea de acţionar la Societatea “Minvest Roşia Montană” SA în condiţiile legii”.
De asemenea, Consiliul Legislativ a considerat că normele din proiectul Roşia Montană, potrivit cărora “Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale trebuie să încheie act adiţional la Licenţa de concesiune pentru exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană – care să conţină elementele impuse în prezentul proiect, elemente care nu pot forma obiectul negocierii”, contravine dispoziţiilor art. 20 alin. 1 din Legea Minelor nr. 85/2003, potrivit cărora “Licenţa de exploatare se acordă prin negociere”.
“În această lege se discută de o licenţă de exploatare „de mici dimensiuni”, de 400.000 de tone de minereu pe an. Or, cu toţii ştim că exploatarea de la Roşia Montană o să fie de peste 1 milion de tone de minereu lunar”, a precizat Dan Simedru.
Totodată, Consiliul legislativ a atras atenţia asupra faptului că solicitarea RMGC ca “plata redevenţei miniere să se facă în natură nu se poate realiza decât prin derogare de la dispoziţiile Legii Minelor nr. 85/2003, aspect care trebuie prevăzut în mod expres”.
De asemenea, pentru un spor de rigoare normativă, investitorului i s-a solicitat să precizeze termenul în care acesta va realiza investiţia promisă de 100 milioane USD. În plus, se solicită reanalizarea datelor de implementare a proiectului “având în vedere că procedura de legiferare a prezentului proiect nu este finalizată, putând depăşi anul 2013”.
Impactul exploatării de la Roşia Montană asupra mediului şi a sănătăţii populaţiei, teme ce vor fi luate în considerare la dezbaterile pe marginea proiectului. Un interesant aspect lansat oficial în dezbatere publică, tot o premieră în Alba şi semnalat de deputatul Dan Simedru, se referă la necesitatea efectuării unui studiu pentru a afla dacă există vreo corelaţie între poluarea reală din judeţul nostru şi îmbolnăvirile de cancer. “Pe mine, ca parlamentar de Alba, mă interesează studiul făcut de Institutele de Sănătate Publică Mureş şi Timiş despre bolnavii de cancer din Regiunea Centru. Potrivit acestei cercetări, judeţul Alba ocupă poziţia întâi, cu cel mai mare procentaj de bolnavi de cancer, respectiv 39%, din regiune. În schimb, un judeţ mult mai puţin industrializat, ca şi Harghita, are un procentaj de doar 4%. Mă interesează ca acest studiu să fie continuat pentru a afla de la specialişti dacă există vreo corelaţie între aceste exploatări miniere, respectiv poluarea reală şi îmbolnăvirile de cancer. Când voi vedea rezultatele unui asfel de studiu voi vota în consecinţă. Când eram prefect am cerut ministrului de atunci al Sănătăţii, domnul Cepoi, cât şi actualului ministru realizarea unui astfel de studiu.”
„Unul dintre punctele forte ale proiectului cu RMCG este angajamentul rezolvării problemelor de mediu, dar nu se menţionează ce se întâmplă dacă nu se respectă acest angajament”, spuen Simedru.
Poluarea istorică survenită în urma mineritului în Alba este încă o problemă în judeţ. În cazul proiectului RMCG, rezolvarea problemei poluării ar fi asumată de companie însă nu se precizează sancţiuni în caz de nerespectare a promisiunilor, potrivit lui Simedru: „În judeţul Alba au existat munţi de minereu care a fost extras prin cianurare. Unul dintre punctele forte ale proiectului cu RMGC este angajamentul că va rezolva aceste probleme, dar în proiectul de lege nu se menţionează ce se întâmplă dacă nu îşi respectă aceste angajamente. Proiectul de lege trebuie amendat cu aceste probleme”.
Şi Consiliul Legislativ din Senat a descoperit probleme punctuale în proiectul de lege, legate de viitoarea exploatare din “Piatra despicată” , “Avenul din Hoanca Urzicarului” şi “Piatra corbului”. Acestea sunt definite ca “zone naturale protejate de interes naţional şi monumente ale naturii”. Şi în acest context, Consiliul Legislativ, cu legea pe hotărârea de Guvern călcând, atenţionează iniţiatorii proiectului de lege că sunt pasibili de “răspunderea civilă, contravenţională sau penală, după caz”.

Nicoleta IDITA-TOMUŢA

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Zlatna Info și pe GOOGLE NEWS