Sejururile sunt scurte și gradul de ocupare modest | zlatnainfo.ro

Județul Alba, cu ai săi munți, cetăți și sate pitorești, rămâne un punct de atracție constant pe harta turismului românesc, însă datele oficiale pentru luna iunie 2025 arată că județul are în continuare un drum lung de parcurs pentru a ține pasul cu motoarele turistice ale Regiunii Centru.

Potrivit statisticilor, în unitățile de cazare din Alba (cele cu cel puțin 10 locuri de cazare) au fost înregistrați 26.903 turiști. Aceștia reprezintă 2,1% din totalul la nivel național, cifră care poate părea modestă dacă o comparăm cu marile centre turistice precum Brașov sau Sibiu, dar care arată totuși o prezență constantă.

Față de luna mai, numărul vizitatorilor a crescut cu 6,5% (adică 1.638 persoane în plus), semn că sezonul de vară începe să prindă avânt, însă comparativ cu iunie 2024 se remarcă o scădere de 4,1% (cu 1.160 persoane mai puțin).

Cei mai mulți dintre turiștii care au poposit în Alba au ales să doarmă în hoteluri (34,3% din total), semn că infrastructura modernă rămâne prima opțiune, dar nu lipsesc nici atracțiile mai intime și autentice. Mulți turiști au ales, în luna iunie, hoteluri din Alba Iulia de 4 stele , ceea ce a adus o creștere a numărului de cazări față de luna precedentă

Pensiunile agroturistice au adunat un procent considerabil (24%), fiind dovada clară că tot mai mulți vizitatori vor experiențe legate de viața de la sat și de tradițiile locale. În același timp, apartamentele și camerele de închiriat au strâns 18,5% din preferințe, iar pensiunile turistice clasice-11,8%.

În iunie, s-au contabilizat 46.194 înnoptări, cu aproape 10% mai multe decât în luna mai, dar cu 5% mai puține față de anul trecut.

Durata medie a șederii a fost de 1,71 zile, adică sub două nopți, ceea ce sugerează că județul Alba rămâne în mare parte o destinație de weekend sau de scurtă vizită, spre deosebire de alte județe din regiune unde turiștii aleg să stea mai mult.

O altă cifră interesantă ține de profilul vizitatorilor: în iunie 2025, 79,5% dintre turiștii din Alba au fost români (21.377 persoane), iar străinii au reprezentat 20,5% (5.526 persoane).

În primele șase luni ale anului, Alba a adunat 108.479 turiști, ceea ce înseamnă o creștere de 2% față de aceeași perioadă din 2024. Dintre aceștia, 85,7% au fost români, iar 14,3% străini.

Cifrele arată că Alba rămâne o destinație mai degrabă internă, pentru publicul local și național, în timp ce atragerea unui număr mai mare de vizitatori din afara granițelor rămâne un punct sensibil. Tot mai mulți turiști aleg cazare Alba Iulia cu piscină interioară, atrași de istoria orașului și de ofertele variate ale hotelurilor și pensiunilor

Gradul de ocupare a locurilor de cazare a fost de 20%, adică semnificativ mai mic decât media regională (25,9%) și mult sub media națională (30,1%).

Dacă privim însă la nivel regional, imaginea se schimbă radical: în Regiunea Centru formată din județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu, au fost înregistrate în iunie 270.124 sosiri, ceea ce reprezintă 20,8% din totalul național.

Motorul principal rămâne Brașovul, care cu 105.555 turiști adună 39,1% din vizitatorii regiunii.

Sibiul se menține și el pe val, cu aproape 60.000 de turiști, iar Mureșul a depășit 46.000 de vizitatori. La polul opus se află Covasna, cu doar 13.391 turiști, dar cu o particularitate notabilă: durata medie a șederii a fost de 4,24 zile, cea mai mare din regiune și de peste două ori mai mare decât în Alba.

Această diferență arată că în timp ce unele județe atrag prin flux mare de turiști de scurtă durată, altele se bazează pe vizite mai lungi, care aduc beneficii economice mai consistente.

În privința tipurilor de cazare, Regiunea Centru arată o imagine echilibrată, dar cu predominanța hotelurilor, care însumează 56,3% din totalul sosirilor. Urmează apartamentele și camerele de închiriat (12,1%), pensiunile agroturistice (11,9%) și pensiunile turistice (10,9%).

În total, au fost înregistrate 512.499 înnoptări în iunie, adică 18% din totalul național. Aici hotelurile conduc detașat, cu 55,8% din înnoptări, urmate de pensiunile agroturistice (12,2%) și apartamente/camere de închiriat (12,1%).

În ceea ce privește durata medie a sejurului, la nivel regional aceasta este de 1,90 zile, deci mai lungă decât în Alba, dar încă sub potențialul pe care destinațiile montane și culturale l-ar putea oferi.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare confirmă și el discrepanțele din regiune: media pe Centru a fost de 25,9% în iunie, dar cu variații spectaculoase între județe.

Covasna a înregistrat un impresionant 41,7%, urmată de Mureș cu 33% și Sibiu cu 28,5%. Brașovul a avut 23%, Harghita 20,9%, iar Alba a rămas la coada clasamentului cu doar 20%.

Prin urmare, județul Alba se află la un nivel intermediar: atrage constant turiști, însă în principal pentru șederi scurte și cu un grad de ocupare modest.

Regiunea Centru, privită în ansamblu, are un turism diversificat, cu Brașovul ca principal magnet, Sibiul și Mureșul în creștere, iar Covasna ca exemplu de eficiență prin sejururi mai lungi.

Pentru Alba, provocarea rămâne să găsească modalități de a-i convinge pe turiști să rămână mai mult și să revină mai des.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Zlatna Info și pe GOOGLE NEWS

Mesaje de 1 Mai 2025, mesaje haioase de 1 Mai, urări, sms-uri şi felicitări care pot fi trimise prietenilor cu ocazia Zilei Internaţionale a Muncitorilor | zlatnainfo.ro

De 1 Mai sărbătoreşti sau sărbătoreşti prin muncă? – 1 Mai sărbătoare pentru clasa muncitoare!

Citește și: MESAJE DE 1 MAI muncitoresc. SMS-uri, FELICITARI şi URĂRI care pot fi trimise de Ziua Internaţională a Muncitorilor

MESAJE DE 1 MAI. O fi munca brăţară de aur, dar azi sunt interzise bijuteriile!

MESAJE DE 1 MAI. În munca se refugiază cei care nu au ceva mai bun de făcut, dar noi avem o petrecere de pus la cale!

MESAJE DE 1 MAI. Cuvintele cheie ale zilei: grătar, pădure, liber, un fotbal mic, iar grătar

MESAJE DE 1 MAI. Te invit la evenimentul anului – lansarea sezonului de tolănit pe plaja. Când? Pe 1 mai, fireşte!

MESAJE DE 1 MAI. Deadline? Nu te-aud! Vorbeşte mai tare! Proiect urgent? Chiar nu te aud… (si nici nu o sa te mai aud câteva zile de-acum încolo)

MESAJE DE 1 MAI. Mai muncitoresc Bine-mi pare sa chiulesc. Iar mâine când mă trezesc. La un lucru mă gândesc “Hai la munca sa muncim. Da Doamne sa nu hăşim”

MESAJE 1 MAI. Dacă vreţi să îi faceţi să zâmbească pe prietenii dumneavoastră de 1 Mai, puteţi să le trimiteţi MESAJE ŞI URĂRI DE 1 MAI. Vă prezentăm mai multe idei de MESAJE ŞI URĂRI DE 1 MAI:

MESAJE 1 MAI. Munca nu a omorât niciodată pe nimeni… dar de ce sa rişti?

Citește și: Mesaje de Paște fericit: SMS-uri urări şi felicitări de Sfintele Paști pe care le poţi trimite prietenilor

MESAJE 1 MAI. Mari, mici, înalte, subţiri, bondoace. Pentru toate gusturile! Cum sa te duci la munca tocmai azi când te aşteaptă atâtea modele… de pahare?

MESAJE 1 MAI. Fie ca această zi de sărbătoare să te ajute sa descoperi minunea unei vieţi împlinite alături de cei dragi ţie.

MESAJE 1 MAI. Ce poţi face azi nu lăsa pe mâine… lasă până după 1 Mai, ca ori se rezolva, ori nu mai trebuie făcut.

MESAJE 1 MAI. Pe lângă ziua celor ce muncesc, de 1 Mai romanii mai sărbătoresc şi Armindenul denumita popular “ziua beţivilor”… Aşa că scoate repede grătarul, eu iau berea şi paharul şi hai să sărbătorim, ca de mâine iar muncim!

MESAJE 1 MAI. Munca este sfântă aşa că nu te atinge de ea!

MESAJE de 1 MAI 1 mai e sărbătoare

Pentru clasa muncitoare!

De aceea îmi doresc

Cu fast s-o sărbătoresc !

MESAJE 1 MAI. Serviciul nu e cârciuma să stai toata ziua, nici biserica sa mergi şi duminica.

MESAJE 1 MAI. Cine nu munceşte nu greşeşte, iar cine nu greşeşte merită promovat.

MESAJE 1 MAI. In munca se refugiază cei care nu au ceva mai bun de făcut, dar noi avem o petrecere de pus la cale!

MESAJE 1 MAI. Distracţie maximă în mini vacanta de 1 Mai! Sa aduni amintiri frumoase şi relaxare cât cuprinde!

MESAJE 1 MAI. Cuvintele cheie ale zilei: grătar, pădure, liber, un fotbal mic, iar grătar.

MESAJE 1 MAI. Mă uit in ochii tai si vad valurile marii… Te sărut si simt gustul sărat al mării …Mă iei în braţe si mă simt la cota 2000 a fericirii… Imi spui ca ma iubesti si simt ca sufletul mi se umple de aer curat de munte… Hai sa evadam din oras ! Hai cu mine in vacanta!

MESAJE 1 MAI. Te invit la evenimentul anului – lansarea sezonului de tolanit pe plaja. Cand? Pe 1 mai, fireşte!

MESAJE 1 MAI

Hai la mare de 1 Mai! Ce daca o sa ploua, sufletele noastre sunt indeajuns de calde!

MESAJE 1 MAI. Am o veste buna pentru tine. De 1 Mai esti LIBER, asa ca lasa treaba si distreaza-te! Asta aşa, sa vezi ce sef de comitet ai. P.S. Luni la prima ora sa fii gata de lucru!

MESAJE 1 MAI. De 1 Mai, fugi de tentaţii… dar încet, sa te prindă!

MESAJE 1 MAI. Munca l-a făcut pe om… dar nici distractia n-a omorât pe nimeni.

MESAJE 1 MAI. 1 Mai muncitoresc

Bine-mi pare sa chiulesc,

Iar maine cand ma trezesc

La un lucru ma gandesc:

“Hai la munca sa muncim,

Da, Doamne, sa nu gasim”

Citește și: Mesaje de Paștele catolic și protestant. Urări, felicitări și SMS-uri pe care le poţi trimite celor dragi de Sfintele Pasti

MESAJE 1 MAI. Munca e izvor de sănătate, deci lăsaţi bolnavii să muncească.

MESAJE 1 MAI. Munca îl înnobilează pe om, dar societatea noastră n-are nevoie de nobili… la distracţieee!

MESAJE 1 MAI. Munca este refugiul oamenilor care nu au ceva mai bun de facut. (Oscar Wilde)

MESAJE 1 MAI. Îmi place munca, mă fascinează. Pot sta ore în şir să mă uit la ea. (Jerome K. Jerome)

MESAJE 1 MAI. Cine-i harnic si munceşte ori e prost, ori nu gândeşte. Dar şcoala multa nu se cere sa fii prost si sa ai putere.

MESAJE 1 MAI. Cine-i harnic si munceşte are tot ce vrea….. cine-i şmecher si chiuleşte are tot aşa.

MESAJE DE 1 MAI. Te invit la evenimentul anului – lansarea sezonului de tolănit pe plaja. Când? Pe 1 mai, fireşte!

MESAJE DE 1 MAI. În munca se refugiază cei care nu au ceva mai bun de făcut, dar noi avem o petrecere de pus la cale

MESAJE DE 1 MAI. Am o veste buna pentru tine. De 1 Mai eşti LIBER, aşa că lasă treaba si distrează-te! Asta aşa, să vezi ce şef de comitet ai. P.S. Luni la prima oră să fii gata de lucru.

Felicitari de 1 Mai

MESAJE DE 1 MAI. Cu parteneri speciali ca dumneavoastră munca noastră este o plăcere. Va dorim un 1 Mai plăcut şi un an plin de realizări.

MESAJE DE 1 MAI. De 1 Mai, Ziua Internaţionala a Muncii va doresc o mini-vacanta plăcută şi un an plin de realizări profesionale.

MESAJE DE 1 MAI. Distracţie maxima în minivacanţa de 1 Mai! Sa aduni amintiri frumoase si relaxare cat cuprinde!

MESAJE DE 1 MAI. Ce poţi face azi nu lăsa pe mâine… lasă pana după 1 Mai, ca ori se rezolva, ori nu mai trebuie făcut

MESAJE DE 1 MAI. 1 mai e sărbătoare pentru clasa muncitoare! De aceea îmi doresc Cu fast s-o sărbătoresc!

MESAJE DE 1 MAI. Mari, mici, înalte, subţiri, bondoace. Pentru toate gusturile! Cum sa te duci la munca tocmai azi când te aşteaptă atâtea modele… de pahare?

MESAJE DE 1 MAI. Mai muncitoresc. Bine-mi pare să chiulesc. Iar mâine când mă trezesc. La un lucru mă gândesc „Hai la munca să muncim dar să nu găsim”

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Zlatna Info și pe GOOGLE NEWS

Calendar creștin: Când cade Pastele ortodox 2026 și Paștele catolic 2026.  • Pastele 2026 | zlatnainfo.ro

Paştele este o sărbătoare a cărei dată este variabilă şi în jurul căreia sunt fixate alte sărbători, precum Rusaliile. Regula după care se calculează ziua exactă a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în 325 e.n. Astfel, Paştele Ortodox este sărbătorit, în fiecare an, în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară. Dacă această duminică se suprapune Paştelor iudeilor (14 Nisan – a şaptea lună a anului ecleziastic şi prima lună a anului civil în calendarul ebraic), sărbătoarea va fi mutată în duminica următoare.

Sărbătoarea Paştelui este momentul în care prăznuim “omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începătura altei vieţi veşnice şi săltând îl lăudam pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvântat şi preamărit, Dumnezeul părinţilor noştri”. Ca acest lucru să se întâmple cu adevărat şi în noi este nevoie ca sa zicem “fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi şi să iertăm toate pentru Înviere şi aşa să strigam: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”

Când cade Paștele ortodox și Paștele catolic în următorii ani: 2026, 2027, 2028, 2029, 2030

Sărbătoarea Paştelui este momentul în care prăznuim “omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începătura altei vieţi veşnice şi săltând îl lăudam pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvântat şi preamărit, Dumnezeul părinţilor noştri”. Ca acest lucru să se întâmple cu adevărat şi în noi este nevoie ca sa zicem “fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi şi să iertăm toate pentru Înviere şi aşa să strigam: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”

POSTUL PAŞTELUI, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. De aceea, în popor, este numit, în general, Postul Mare şi aduce aminte de postul de 40 de zile ţinut de Mântuitor înainte de începerea activităţii sale mesianice.

Citește și: Mesaje de Paste. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi trimite celor dragi de Sfintele Pasti

În general, preoţii şi scriitorii bisericeşti privesc acest post ca pe o instituţie de origine apostolică. În primele trei secole, durata şi felul postirii nu erau însă uniforme peste tot. Astfel, după mai multe mărturii, unii posteau numai o zi, în Vinerea Patimilor, alţii două zile, adică în vinerea şi sâmbăta de dinainte de Paşti, alţii trei, o săptămână sau chiar până la şase săptămâni. La Ierusalim, în secolul IV, se postea opt săptămâni înainte de Paşti, pe când în Apus, în aceeaşi vreme, postul dura doar 40 de zile.

De la sfârşitul secolului al III-lea, postul cel mare a fost împărţit în două perioade distincte, cu denumiri diferite: Postul Păresimilor (Patruzecimii), sau postul prepascal, care ţinea până la Duminica Floriilor şi avea o durată variabilă, şi Postul Paştilor (postul pascal), care ţinea o săptămână, din Duminica Floriilor până la cea a Învierii şi era foarte aspru. Abia în secolul al IV-lea, după uniformizarea datei Paştilor, hotărâtă la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Răsărit (Constantinopol) a adoptat definitiv vechea practică, de origine antiohiană, a postului de şapte săptămâni, durată pe care o are şi astăzi, cu toate că deosebirile dintre bisericile locale asupra duratei şi modului postirii au persistat după acel moment.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Zlatna Info și pe GOOGLE NEWS