Presaca Ampoiului este o așezare plină de obiceiuri care s-au păstart nealterate de-a lungul timpului, fiind transmise din generaţie în generaţie.

În cea de-a doua zi de Paşte aici are loc reînvierea unor obiceiuri populare foarte vechi, două dintre acestea fiind unice în ţară: „Pomana Copiilor”, „Fugăritul Mirelui”.

„Pomana Copiilor” constă în sfinţirea, într-un ceremonial aparte, a unor colaci realizaţi din făina care a rămas după coacerea pâinilor pentru Paşti. Aceştia se împart tuturor copiilor din sat, de la cei care abia merg în picioare până la cei din ultimele clase al şcolii generale.

„Fugăritul Mirelui” reprezintă „pedepsirea” simbolică a flăcăilor ce nu şi-au găsit aleasa inimii în anul care a trecut. Unul dintre bărbaţii din sat care s-a căsătorit în ultimul an este “fugărit” de către doi feciori. Dacă “mirele” este prins trebuie să dea de băut celor doi, care îi vor spune că l-a ţinut prea bine nevasta, că s-a îngrăşat, că a făcut burtă şi s-a “ramolit”. Se mai spune că feciorii care l-au prins vor fi foarte buni la lucru în vara care urmează, vor termina muncile câmpului foarte repede, dar şi că s-ar putea să se însoare în anul care urmează.

Dacă mirele nu este prins de feciori, el primeşte de băut de la aceştia şi este o mândrie pentru el că a rămas tânăr şi că “nu se dă pe fecioria celor necăsătoriţi”.

Un alt obicei este „Jucatu’ lopţii-n bâtă” – un joc asemănător celui de oină la care pot participa numai cei mai destoinici feciori ai comunităţii. Jocul se desfaşoară în partea sudică a cimitirului şi are loc atât în prima zi de Paşte, când echipele sunt formate din feciorii din sat, dar şi în a doua zi de Paşte, când are loc între localnici şi fii ai satului, reîntorşi acasă. La joc asistă localnicii împreună cu oaspeţii, care fac galerie şi râd de cei care nu pot fugi.

Tradiţiile din Presaca Ampoiului cer ca evenimentele legate de Paşte să se deruleze numai în biserică sau în cimitirul satului, dar, după celebrarea momentelor festive, alaiul sărbătoresc porneşte spre Căminul Cultural (în trecut spre casa celui mai gospodar sătean), unde oaspeţii sunt „omeniţi” cu bucate tradiţionale: miel la căldare, mămăligă şi balmoş.

Totul se încheie cu un spectacol ce este susţinut de fetele harnice ale satului, care răsplătesc prin cânt şi joc faptele vrednice ale flăcăilor.

sursa: hunedoara.citynews.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Zlatna Info și pe GOOGLE NEWS