Rămâi conectat

Din Județ

Obiceiuri şi tradiţii de Anul Nou: Pluguşorul, Capra, umblatul cu Ursul, Sorcova. Cele mai frumoase obiceiuri din ţara noastră | zlatnainfo.ro

zlatnainfo.ro

Publicat

în

Obiceiuri, datini şi tradiţii de Anul Nou 2024 la români: Capra, Plugusorul, Ursul, Sorcova | zlatnainfo.ro

De Anul Nou, românii fac urări pentru a avea noroc, bani şi a fi sănătoşi în următorul an, mergând din casă în casă, respectând datinile străbune. Sorcova, Pluguşorul, Capra sau umblatul cu Ursul sunt doar câteva dintre cele mai frumoase obiceiuri  de Anul Nou, păstrate din moşi-strămoşi în România.

În satele bucovinene se obişnuieşte ca “mascaţii” să umble în ceată, care reuneşte personaje mascate: ursul, capra, căiuţii, cerbii, urâţii, frumoşii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc. După lăsarea serii, ceata cea mare se împarte în grupuri care merg din casă în casă, până la răsăritul soarelui, atunci când Anul Nou îşi intră în drepturi.

Obiceiuri, datini şi tradiţii de Anul Nou la români: Capra, Plugusorul, Ursul, Sorcova

Umblatul cu Capra ţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Măştile care evocă la Vicleim personaje biblice sunt înlocuite aici de masca unui singur animal, al cărui nume variază de la o regiune la alta: cerb în Hunedoara, colind cu capra sau ţurca în Moldova şi Ardeal, boriţă (de la bour) în Transilvania de sud. În Muntenia şi Oltenia, capra este denumită “brezaia” (din cauza înfăţişării pestriţe a măştii), şi obiceiul se practică mai ales de Anul Nou.

Capra se face dintr-un lemn scurt, cioplit în formă de cap de capră, care se înveleşte cu hârtie roşie, peste care se pune o altă hârtie, neagră, mărunt tăiată şi încreţită, sau se lipeşte o piele subţire cu păr pe ea.

Cercetătorii presupun ca dansul caprei, precum şi alte manifestări ale măştilor zoomorfe (caiutii – feciori travestiti in cai, turca – masca de taur), întâlnite în satele românesti la vremea Crăciunului provin din ceremoniile sacre arhaice închinate morţii şi renasterii divinităţii.

Citește și: MESAJE de Crăciun fericit! Urări și felicitări pe care le poți trimite celor dragi

Umblatul cu Ursul este întâlnit doar în Moldova, de Anul Nou. Ursul este întruchipat de un flăcău purtând pe cap şi umeri blana unui animal, împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roşii. Masca este condusă de un “ursar”, însoţită de muzicanţi şi urmată, adesea, de un întreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil în rolul “puiului de urs”). În răpăitul tobelor sau pe melodia fluierului, şi ajutată de un ciomag, masca mormăie și imită pașii legănați și sacadați ai ursului, izbind puternic pământul cu tălpile. Semnificația este purificarea și fertilizarea solului în noul an. Există ipoteza că la originea acestui obicei s-ar afla un cult traco-getic.

De Anul Nou, un loc aparte îl ocupă cetele de colindători care, după ce fac urări de sănătate, belșug, bucurie etc., primesc în dar colaci, vin, cârnați și uneori bani.

În prima zi a noului an, se merge cu “Pluguşorul” şi cu “Sorcova”, obiceiuri ce invocă prosperitatea şi belşugul pentru gospodăria celui care primeşte colindătorii. Se spune că cei care nu primesc cetele de colindători vor avea necazuri şi sărăcie în anul ce vine. plugusorul

În ajunul Anului Nou, în Moldova, cete de flăcăi şi de bărbaţi de curând însuraţi pleacă cu Plugul. Străvechi obicei agrar derivat dintr-o practică primitivă, trecut printr-un rit de fertilitate, “Pluguşorul” a ajuns o urare obişnuită de recolte bogate în anul care abia începe. Pluguşorul este întotdeauna însoţit de strigături, pocnete de bici şi sunete de clopoţei, dar plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai uşor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor. La sate, “Pluguşorul” este însă extrem de complex, iar alaiurile care merg din casă în casă duc cu ele chiar un plug.

Aho, aho, ho-ho / Mâine anul se-noieste / Plugusorul se porneste / Si începe a brazda / Pe la case a ura / Iarna-i grea, omatu-i mare, Semne bune anul are / Semne bune de belsug / Pentru brazda de sub plug“, sunt primele versuri ale Pluguşorului, care tradiţional se cântă în ultima zi a anului.

Citește și: Mesaje de Anul Nou: FELICITARI și URARI frumoase pe care le puteți trimite prietenilor

De asemenea, o dată cu intrarea în Noul An, de Sfântul Vasile, este bine să se ureze pentru bunăstare, iar în acest sens “Sorcova” este cel mai cunoscut colind.

Sorcova este un substitut al divinităţii fitomorfe, invocată de copii pentru a aduce oamenilor sorcoviţi viaţă lungă, sănătate şi prosperitate. Sorcova era confecţionată, la început, din una sau mai multe rămurele de pomi fructiferi (măr, păr, vişin, prun) sau de trandafir, tăiate şi puse în apă la înmugurit şi înflorit în ziua de Sfântul Andrei (30 noiembrie) sau de Moş Nicolae (6 decembrie). Apoi, obiectul ritual cu care colindă copiii a început să fie realizat dintr-o nuia cu rămurele împodobite cu fire colorate de lână, cu beteală şi cu un fir de busuioc în vârf. În Bucovina, sorcova are ataşat un colopoţel. sorcova

Înclinată de mai multe ori în direcţia unei anumite persoane, sorcova joacă întrucât va rolul unei baghete magice, înzestrată cu capacitatea de a transmite vigoare şi tinereţe celui vizat. Textul urării, care aminteşte de o vrajă, nu face decât să întărească efectul mişcării sorcovei.

Sorcova, simbol al vegetaţiei de primăvară, este făcută astăzi din hârtie colorată şi flori artificiale. Copiii, după ce îşi sorcovesc părinţi şi rudele apropiate, pornesc, câte doi-trei, colindatul prin vecini. În timp ce rostesc textul: “Sorcova, vesela,/ Să trăiţi, să-mbătrâniţi/ Ca un măr, ca un păr/ Ca un fir de trandafir!/ Tare ca fierul,/ Iute ca oţelul!/ Tare ca piatra,/ Iute ca săgeata!/ La anul şi la mulţi ani!“, ating ritmic cu Sorcova uşa sau fereastra, dacă se colindă afară, sau corpul gazdelor, dacă se colindă înăuntru. După terminarea colindatului, Sorcova se păstrează peste an, ca un lucru sfânt, agăţată de peretele de la răsărit al casei, la icoană sau în alt loc curat al gospodăriei.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Zlatna Info și pe GOOGLE NEWS


Din Județ

Alba rămâne codașa turismului din Regiunea Centru în luna iunie 2025 | zlatnainfo.ro

zlatnainfo.ro

Publicat

în

Sejururile sunt scurte și gradul de ocupare modest | zlatnainfo.ro

Județul Alba, cu ai săi munți, cetăți și sate pitorești, rămâne un punct de atracție constant pe harta turismului românesc, însă datele oficiale pentru luna iunie 2025 arată că județul are în continuare un drum lung de parcurs pentru a ține pasul cu motoarele turistice ale Regiunii Centru.

Potrivit statisticilor, în unitățile de cazare din Alba (cele cu cel puțin 10 locuri de cazare) au fost înregistrați 26.903 turiști. Aceștia reprezintă 2,1% din totalul la nivel național, cifră care poate părea modestă dacă o comparăm cu marile centre turistice precum Brașov sau Sibiu, dar care arată totuși o prezență constantă.

Față de luna mai, numărul vizitatorilor a crescut cu 6,5% (adică 1.638 persoane în plus), semn că sezonul de vară începe să prindă avânt, însă comparativ cu iunie 2024 se remarcă o scădere de 4,1% (cu 1.160 persoane mai puțin).

Cei mai mulți dintre turiștii care au poposit în Alba au ales să doarmă în hoteluri (34,3% din total), semn că infrastructura modernă rămâne prima opțiune, dar nu lipsesc nici atracțiile mai intime și autentice. Mulți turiști au ales, în luna iunie, hoteluri din Alba Iulia de 4 stele , ceea ce a adus o creștere a numărului de cazări față de luna precedentă

Pensiunile agroturistice au adunat un procent considerabil (24%), fiind dovada clară că tot mai mulți vizitatori vor experiențe legate de viața de la sat și de tradițiile locale. În același timp, apartamentele și camerele de închiriat au strâns 18,5% din preferințe, iar pensiunile turistice clasice-11,8%.

În iunie, s-au contabilizat 46.194 înnoptări, cu aproape 10% mai multe decât în luna mai, dar cu 5% mai puține față de anul trecut.

Durata medie a șederii a fost de 1,71 zile, adică sub două nopți, ceea ce sugerează că județul Alba rămâne în mare parte o destinație de weekend sau de scurtă vizită, spre deosebire de alte județe din regiune unde turiștii aleg să stea mai mult.

O altă cifră interesantă ține de profilul vizitatorilor: în iunie 2025, 79,5% dintre turiștii din Alba au fost români (21.377 persoane), iar străinii au reprezentat 20,5% (5.526 persoane).

În primele șase luni ale anului, Alba a adunat 108.479 turiști, ceea ce înseamnă o creștere de 2% față de aceeași perioadă din 2024. Dintre aceștia, 85,7% au fost români, iar 14,3% străini.

Cifrele arată că Alba rămâne o destinație mai degrabă internă, pentru publicul local și național, în timp ce atragerea unui număr mai mare de vizitatori din afara granițelor rămâne un punct sensibil. Tot mai mulți turiști aleg cazare Alba Iulia cu piscină interioară, atrași de istoria orașului și de ofertele variate ale hotelurilor și pensiunilor

Gradul de ocupare a locurilor de cazare a fost de 20%, adică semnificativ mai mic decât media regională (25,9%) și mult sub media națională (30,1%).

Dacă privim însă la nivel regional, imaginea se schimbă radical: în Regiunea Centru formată din județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu, au fost înregistrate în iunie 270.124 sosiri, ceea ce reprezintă 20,8% din totalul național.

Motorul principal rămâne Brașovul, care cu 105.555 turiști adună 39,1% din vizitatorii regiunii.

Sibiul se menține și el pe val, cu aproape 60.000 de turiști, iar Mureșul a depășit 46.000 de vizitatori. La polul opus se află Covasna, cu doar 13.391 turiști, dar cu o particularitate notabilă: durata medie a șederii a fost de 4,24 zile, cea mai mare din regiune și de peste două ori mai mare decât în Alba.

Această diferență arată că în timp ce unele județe atrag prin flux mare de turiști de scurtă durată, altele se bazează pe vizite mai lungi, care aduc beneficii economice mai consistente.

În privința tipurilor de cazare, Regiunea Centru arată o imagine echilibrată, dar cu predominanța hotelurilor, care însumează 56,3% din totalul sosirilor. Urmează apartamentele și camerele de închiriat (12,1%), pensiunile agroturistice (11,9%) și pensiunile turistice (10,9%).

În total, au fost înregistrate 512.499 înnoptări în iunie, adică 18% din totalul național. Aici hotelurile conduc detașat, cu 55,8% din înnoptări, urmate de pensiunile agroturistice (12,2%) și apartamente/camere de închiriat (12,1%).

În ceea ce privește durata medie a sejurului, la nivel regional aceasta este de 1,90 zile, deci mai lungă decât în Alba, dar încă sub potențialul pe care destinațiile montane și culturale l-ar putea oferi.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare confirmă și el discrepanțele din regiune: media pe Centru a fost de 25,9% în iunie, dar cu variații spectaculoase între județe.

Covasna a înregistrat un impresionant 41,7%, urmată de Mureș cu 33% și Sibiu cu 28,5%. Brașovul a avut 23%, Harghita 20,9%, iar Alba a rămas la coada clasamentului cu doar 20%.

Prin urmare, județul Alba se află la un nivel intermediar: atrage constant turiști, însă în principal pentru șederi scurte și cu un grad de ocupare modest.

Regiunea Centru, privită în ansamblu, are un turism diversificat, cu Brașovul ca principal magnet, Sibiul și Mureșul în creștere, iar Covasna ca exemplu de eficiență prin sejururi mai lungi.

Pentru Alba, provocarea rămâne să găsească modalități de a-i convinge pe turiști să rămână mai mult și să revină mai des.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Zlatna Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Din Județ

MESAJE DE 1 MAI 2025. SMS-uri, FELICITARI şi URĂRI care pot fi trimise de Ziua Internaţională a Muncitorilor | zlatnainfo.ro

zlatnainfo.ro

Publicat

în

Mesaje de 1 Mai 2025, mesaje haioase de 1 Mai, urări, sms-uri şi felicitări care pot fi trimise prietenilor cu ocazia Zilei Internaţionale a Muncitorilor | zlatnainfo.ro

De 1 Mai sărbătoreşti sau sărbătoreşti prin muncă? – 1 Mai sărbătoare pentru clasa muncitoare!

Citește și: MESAJE DE 1 MAI muncitoresc. SMS-uri, FELICITARI şi URĂRI care pot fi trimise de Ziua Internaţională a Muncitorilor

MESAJE DE 1 MAI. O fi munca brăţară de aur, dar azi sunt interzise bijuteriile!

MESAJE DE 1 MAI. În munca se refugiază cei care nu au ceva mai bun de făcut, dar noi avem o petrecere de pus la cale!

MESAJE DE 1 MAI. Cuvintele cheie ale zilei: grătar, pădure, liber, un fotbal mic, iar grătar

MESAJE DE 1 MAI. Te invit la evenimentul anului – lansarea sezonului de tolănit pe plaja. Când? Pe 1 mai, fireşte!

MESAJE DE 1 MAI. Deadline? Nu te-aud! Vorbeşte mai tare! Proiect urgent? Chiar nu te aud… (si nici nu o sa te mai aud câteva zile de-acum încolo)

MESAJE DE 1 MAI. Mai muncitoresc Bine-mi pare sa chiulesc. Iar mâine când mă trezesc. La un lucru mă gândesc “Hai la munca sa muncim. Da Doamne sa nu hăşim”

MESAJE 1 MAI. Dacă vreţi să îi faceţi să zâmbească pe prietenii dumneavoastră de 1 Mai, puteţi să le trimiteţi MESAJE ŞI URĂRI DE 1 MAI. Vă prezentăm mai multe idei de MESAJE ŞI URĂRI DE 1 MAI:

MESAJE 1 MAI. Munca nu a omorât niciodată pe nimeni… dar de ce sa rişti?

Citește și: Mesaje de Paște fericit: SMS-uri urări şi felicitări de Sfintele Paști pe care le poţi trimite prietenilor

MESAJE 1 MAI. Mari, mici, înalte, subţiri, bondoace. Pentru toate gusturile! Cum sa te duci la munca tocmai azi când te aşteaptă atâtea modele… de pahare?

MESAJE 1 MAI. Fie ca această zi de sărbătoare să te ajute sa descoperi minunea unei vieţi împlinite alături de cei dragi ţie.

MESAJE 1 MAI. Ce poţi face azi nu lăsa pe mâine… lasă până după 1 Mai, ca ori se rezolva, ori nu mai trebuie făcut.

MESAJE 1 MAI. Pe lângă ziua celor ce muncesc, de 1 Mai romanii mai sărbătoresc şi Armindenul denumita popular “ziua beţivilor”… Aşa că scoate repede grătarul, eu iau berea şi paharul şi hai să sărbătorim, ca de mâine iar muncim!

MESAJE 1 MAI. Munca este sfântă aşa că nu te atinge de ea!

MESAJE de 1 MAI 1 mai e sărbătoare

Pentru clasa muncitoare!

De aceea îmi doresc

Cu fast s-o sărbătoresc !

MESAJE 1 MAI. Serviciul nu e cârciuma să stai toata ziua, nici biserica sa mergi şi duminica.

MESAJE 1 MAI. Cine nu munceşte nu greşeşte, iar cine nu greşeşte merită promovat.

MESAJE 1 MAI. In munca se refugiază cei care nu au ceva mai bun de făcut, dar noi avem o petrecere de pus la cale!

MESAJE 1 MAI. Distracţie maximă în mini vacanta de 1 Mai! Sa aduni amintiri frumoase şi relaxare cât cuprinde!

MESAJE 1 MAI. Cuvintele cheie ale zilei: grătar, pădure, liber, un fotbal mic, iar grătar.

MESAJE 1 MAI. Mă uit in ochii tai si vad valurile marii… Te sărut si simt gustul sărat al mării …Mă iei în braţe si mă simt la cota 2000 a fericirii… Imi spui ca ma iubesti si simt ca sufletul mi se umple de aer curat de munte… Hai sa evadam din oras ! Hai cu mine in vacanta!

MESAJE 1 MAI. Te invit la evenimentul anului – lansarea sezonului de tolanit pe plaja. Cand? Pe 1 mai, fireşte!

MESAJE 1 MAI

Hai la mare de 1 Mai! Ce daca o sa ploua, sufletele noastre sunt indeajuns de calde!

MESAJE 1 MAI. Am o veste buna pentru tine. De 1 Mai esti LIBER, asa ca lasa treaba si distreaza-te! Asta aşa, sa vezi ce sef de comitet ai. P.S. Luni la prima ora sa fii gata de lucru!

MESAJE 1 MAI. De 1 Mai, fugi de tentaţii… dar încet, sa te prindă!

MESAJE 1 MAI. Munca l-a făcut pe om… dar nici distractia n-a omorât pe nimeni.

MESAJE 1 MAI. 1 Mai muncitoresc

Bine-mi pare sa chiulesc,

Iar maine cand ma trezesc

La un lucru ma gandesc:

“Hai la munca sa muncim,

Da, Doamne, sa nu gasim”

Citește și: Mesaje de Paștele catolic și protestant. Urări, felicitări și SMS-uri pe care le poţi trimite celor dragi de Sfintele Pasti

MESAJE 1 MAI. Munca e izvor de sănătate, deci lăsaţi bolnavii să muncească.

MESAJE 1 MAI. Munca îl înnobilează pe om, dar societatea noastră n-are nevoie de nobili… la distracţieee!

MESAJE 1 MAI. Munca este refugiul oamenilor care nu au ceva mai bun de facut. (Oscar Wilde)

MESAJE 1 MAI. Îmi place munca, mă fascinează. Pot sta ore în şir să mă uit la ea. (Jerome K. Jerome)

MESAJE 1 MAI. Cine-i harnic si munceşte ori e prost, ori nu gândeşte. Dar şcoala multa nu se cere sa fii prost si sa ai putere.

MESAJE 1 MAI. Cine-i harnic si munceşte are tot ce vrea….. cine-i şmecher si chiuleşte are tot aşa.

MESAJE DE 1 MAI. Te invit la evenimentul anului – lansarea sezonului de tolănit pe plaja. Când? Pe 1 mai, fireşte!

MESAJE DE 1 MAI. În munca se refugiază cei care nu au ceva mai bun de făcut, dar noi avem o petrecere de pus la cale

MESAJE DE 1 MAI. Am o veste buna pentru tine. De 1 Mai eşti LIBER, aşa că lasă treaba si distrează-te! Asta aşa, să vezi ce şef de comitet ai. P.S. Luni la prima oră să fii gata de lucru.

Felicitari de 1 Mai

MESAJE DE 1 MAI. Cu parteneri speciali ca dumneavoastră munca noastră este o plăcere. Va dorim un 1 Mai plăcut şi un an plin de realizări.

MESAJE DE 1 MAI. De 1 Mai, Ziua Internaţionala a Muncii va doresc o mini-vacanta plăcută şi un an plin de realizări profesionale.

MESAJE DE 1 MAI. Distracţie maxima în minivacanţa de 1 Mai! Sa aduni amintiri frumoase si relaxare cat cuprinde!

MESAJE DE 1 MAI. Ce poţi face azi nu lăsa pe mâine… lasă pana după 1 Mai, ca ori se rezolva, ori nu mai trebuie făcut

MESAJE DE 1 MAI. 1 mai e sărbătoare pentru clasa muncitoare! De aceea îmi doresc Cu fast s-o sărbătoresc!

MESAJE DE 1 MAI. Mari, mici, înalte, subţiri, bondoace. Pentru toate gusturile! Cum sa te duci la munca tocmai azi când te aşteaptă atâtea modele… de pahare?

MESAJE DE 1 MAI. Mai muncitoresc. Bine-mi pare să chiulesc. Iar mâine când mă trezesc. La un lucru mă gândesc „Hai la munca să muncim dar să nu găsim”


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Zlatna Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Din Județ

Când pică Paștele ortodox și cel catolic 2026, dar și în următorii ani | zlatnainfo.ro

zlatnainfo.ro

Publicat

în

Calendar creștin: Când cade Pastele ortodox 2026 și Paștele catolic 2026.  • Pastele 2026 | zlatnainfo.ro

Paştele este o sărbătoare a cărei dată este variabilă şi în jurul căreia sunt fixate alte sărbători, precum Rusaliile. Regula după care se calculează ziua exactă a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în 325 e.n. Astfel, Paştele Ortodox este sărbătorit, în fiecare an, în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară. Dacă această duminică se suprapune Paştelor iudeilor (14 Nisan – a şaptea lună a anului ecleziastic şi prima lună a anului civil în calendarul ebraic), sărbătoarea va fi mutată în duminica următoare.

Sărbătoarea Paştelui este momentul în care prăznuim “omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începătura altei vieţi veşnice şi săltând îl lăudam pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvântat şi preamărit, Dumnezeul părinţilor noştri”. Ca acest lucru să se întâmple cu adevărat şi în noi este nevoie ca sa zicem “fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi şi să iertăm toate pentru Înviere şi aşa să strigam: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”

Când cade Paștele ortodox și Paștele catolic în următorii ani: 2026, 2027, 2028, 2029, 2030

CÂND SE VA SĂRBĂTORII PASTELE 2026 și în următorii ani:

Când pică Paştele Ortodox în anii 2020-2030

Paștele Ortodox 2020 – 19 aprilie
Paștele Ortodox 2021 – 2 mai
Paștele Ortodox 2022 – 24 aprilie
Paștele Ortodox 2023 – 16 aprilie
Paștele Ortodox 2024 – 5 mai
Paștele Ortodox 2025 – 20 aprilie
Paștele Ortodox 2026 – 12 aprilie
Paștele Ortodox 2027 – 2 mai
Paștele Ortodox 2028 – 16 aprilie
Paștele Ortodox 2029 – 8 aprilie
Paștele Ortodox 2030 – 28 aprilie

Citește și: Mesaje de Paște fericit: SMS-uri urări şi felicitări de Sfintele Paști pe care le poţi trimite prietenilor

Când cade Paştele Catolic între anii 2020-2030

Paștele Catolic 2020 – 12 aprilie
Paștele Catolic 2021 – 4 aprilie
Paștele Catolic 2022 – 17 aprilie
Paștele Catolic 2023 – 9 aprilie
Paștele Catolic 2024 – 31 martie
Paștele Catolic 2025 – 20 aprilie
Paștele Catolic 2026 – 5 aprilie
Paștele Catolic 2027 – 28 martie
Paștele Catolic 2028 – 16 aprilie
Paștele Catolic 2029 – 1 aprilie
Paștele Catolic 2030 – 21 aprilie

Sărbătoarea Paştelui este momentul în care prăznuim “omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începătura altei vieţi veşnice şi săltând îl lăudam pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvântat şi preamărit, Dumnezeul părinţilor noştri”. Ca acest lucru să se întâmple cu adevărat şi în noi este nevoie ca sa zicem “fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi şi să iertăm toate pentru Înviere şi aşa să strigam: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”

POSTUL PAŞTELUI, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. De aceea, în popor, este numit, în general, Postul Mare şi aduce aminte de postul de 40 de zile ţinut de Mântuitor înainte de începerea activităţii sale mesianice.

Citește și: Mesaje de Paste. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi trimite celor dragi de Sfintele Pasti

În general, preoţii şi scriitorii bisericeşti privesc acest post ca pe o instituţie de origine apostolică. În primele trei secole, durata şi felul postirii nu erau însă uniforme peste tot. Astfel, după mai multe mărturii, unii posteau numai o zi, în Vinerea Patimilor, alţii două zile, adică în vinerea şi sâmbăta de dinainte de Paşti, alţii trei, o săptămână sau chiar până la şase săptămâni. La Ierusalim, în secolul IV, se postea opt săptămâni înainte de Paşti, pe când în Apus, în aceeaşi vreme, postul dura doar 40 de zile.

De la sfârşitul secolului al III-lea, postul cel mare a fost împărţit în două perioade distincte, cu denumiri diferite: Postul Păresimilor (Patruzecimii), sau postul prepascal, care ţinea până la Duminica Floriilor şi avea o durată variabilă, şi Postul Paştilor (postul pascal), care ţinea o săptămână, din Duminica Floriilor până la cea a Învierii şi era foarte aspru. Abia în secolul al IV-lea, după uniformizarea datei Paştilor, hotărâtă la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Răsărit (Constantinopol) a adoptat definitiv vechea practică, de origine antiohiană, a postului de şapte săptămâni, durată pe care o are şi astăzi, cu toate că deosebirile dintre bisericile locale asupra duratei şi modului postirii au persistat după acel moment.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Zlatna Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Politică

Știrea ta

Societate

Sport

Economie

Din Județ

Articole Similare

zlatnainfo, stiri zlatna, informatii zlatna