zlatnainfo, stiri zlatna, informatii zlatna

Acasă » Administrație » Drumul spre Complexul Monahal de pe Negraia va fi netezit de administraţia din Zlatna

Drumul spre Complexul Monahal de pe Negraia va fi netezit de administraţia din Zlatna

Publicat în 26.07.2014 la ora 11:00

manastireConsilierii locali din Zlatna au aprobat un proiect de hotărâre privind completarea inventarului Domeniului Public al Unităţii Administrativ Teritoriale – oraş Zlatna cu terenul “Drum Pătrângeni” înscris în CF 4 – Pătrângeni, în suprafaţă totală de 4271 mp pentru reparaţii.

Vestea în sine, deşi insignifiantă la prima vedere, face foarte mult pentru cei care locuiesc în zonă dar mai ales pentru turiştii care vor să ajungă la complexul monahal din Pătrânjeni şi la biserica purtând hramul “Buna Vestire”. Pentru că drumul de acces prin Pătrângeni, deşi debutează în forţă, cu covor asfaltic aşternut în calea turistului, se ofileşte apoteotic spre final, într-un drum de ţară, mocirlos sau prăfuit, după vreme, cam la un kilometru de complexul monahal. Starea drumului mai taie din elanul turiştilor de ocazie, dar nu şi din cel al credincioşilor care vor cu tot dinadinsul să acceadă la cele sfinte…

• Complexul monahal  de pe Negraia

Orice călător care a străbătut măcar o dată DN 74, între Alba Iulia şi Zlatna, dacă îşi aruncă o privire spre stânga are ocazia să vadă pe un piedestal natural mirific o impozantă clădire care parcă se contopeşte cu cerul şi are o înfăţişare ce te îndeamnă s-o admiri de aproape. Complexul monahal îşi trage seva religioasă dintr-o altă mănăstire, edificată în actualul sat Valea Mică, în secolele XVII-XVIII. Obştea de călugări a fost distrusă în 1761 de armată austriacă, condusă de generalul Bukov. Au rămas numai nişte ruine, aşa că n-a mai continuat viaţa monahală în aceste locuri, până în zilele noastre. După 1989, credincioşii din satul Pătrângeni au insistat pentru reînfiinţarea mănăstirii, având ca bază materială terenul şi biserica din pădurea Negraia, unde în trecutul mai îndepărtat a fost şi cimitirul credincioşilor greco-catolici. Cu ocazia Sfin­telor Rusalii în anul 1993, un sobor de preoţi în frunte cu Î.P.S. Arhiepiscop Andrei al Alba Iuliei au sfinţit piatra de temelie a noii mănăstiri, şi de atunci complexul monahal a înflorit. La 1 mai 1997 a fost numit ca preot şi stareţ arhimandritul Serafim Măciucă, care a fost stareţ şi la mănăstirea de la Nicula.
Venind la Mănăstirea Pătrângeni, arhimandritul Serafim, în vârstă de 76 de ani, a început lucrările de construcţie a corpului de chilii şi Paraclis, precum şi lucrările de introducere a gazului metan şi a apei potabile.
Din anul 2001 obştea mănăstirii s-a întregit prin venirea maicii stareţe Emiliana Mardare, a preotului duhovnic ieromonah Spiridon Solomon şi a încă două maici. A fost finalizat corpul de chilii şi Paraclisul cu Hramul “Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul”, construindu-se pronaosul şi pridvorul (2001-2002). Au fost ridicate ateliere, muzeul mănăstirii, biblioteca, altarul de vară. A fost renovată biserica mănăstirii, ridicată la 1910.
În prezent, colecţia muzeală, este organizată în două săli, prima cuprinzând mărturii şi artefacte care atestă tradiţia vieţii monahale, istoricul mănăstirii şi particularităţile de cult al lăcaşului mănăstirii, iar cea de-a doua sală prezintă secvenţe din istoria şi trecutul comunităţilor din aceste spaţii ale văii superioare a Ampoiului. Sunt expuse icoane, sfeşnice şi alte obiecte de cult din inventarul vechii mănăstiri, precum şi carte veche românească datată în a doua jumătate a secolului XIX sau cărţi bisericeşti din secolul XX. Preistoria locurilor este reprezentată de o vitrină cu materiale arheologice aparţi­nând eneoliticului final (cultura Coţofeni), epocii bronzului şi primei epoci a fierului.

Nicoleta IDITA-TOMUŢA

Acest articol a fost citit de 614 ori

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Completează termenul lipsă * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.